Sărbătorile de iarnă 2020: 5 datini frumoase pentru români

Sărbătorile de iarnă 2020: Perioada cuprinsă între Sfântul Andrei (30 noiembrie 2020) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) este numită perioada sărbătorilor de iarnă.

Andreea Stoica, vineri 11 decembrie 2020 , 09:16

Sărbătorile de iarnă la români
Sărbătorile de iarnă la români
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Sărbătorile de iarnă ne oferă o serie de tradiţii,

datini şi obiceiuri pe care românii le respectă din din moşi-strămoşi. Aşadar, vă oferim cele mai frumoase 5 datini ale românilor în perioada sărbătorilor de iarnă!

Colindele – o tradiție specifică pentru sărbătorile de iarnă

Cea mai importantă sărbătoare a iernii, Nașterea Domnului sau Crăciunul, aduce cu ea un obicei extraordinar de frumos și solemn – colindul.

Orice om își amintește, în această perioadă, de vacanțele de iarnă petrecute la bunici când timpul avea parcă alt sens, iar tradițiile erau la ele acasă și aduceau, de fiecare dată, bucuria și zâmbetul pe chipul tuturor.

Când spui sărbătorile de iarnă, de cele mai multe ori, te gandești la zăpada ce urmează să îmbrace totul în alb, la mirosul de cozonac făcut de bunica în cuptorul din cărămidă și la colindele, care completează atmosfera de bucurie și emoție sufletească, pe care abia aștepți să le asculți și să le primești.

Lumea satelor ne-a oferit întotdeauna un exemplu de tradiție și zestre spirituală.

Acolo totul are altă valoare, sărbătoarea Crăciunului este respectată cu sfințenie de fiecare în parte, iar tinerii, cu mic, cu mare, au datoria de a colinda pe la casele oamenilor, pentru a le ura de bine și sănătate.

Aceste cântece deosebit de frumoase, colindele, au menirea de a anunța Nașterea Mântuitorului, iar colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au vestit Nașterea Domnului.

Sărbătorile de iarnă la români
Sărbătorile de iarnă la români

Începând din Ajunul Crăciunului și până aproape de Bobotează, ulițele satelor răsună de glasul colindătorilor, îmbracați în costume tradiționale, specifice fiecărei regiuni a țării.

Citeste si: VIDEO- Producătorii de decorațiuni pentru sărbători, afaceri online

Tăiatul porcului, tradiții și obiceiuri de Ignat

Tăiatul porcului sau Ignatul este una dintre cele mai mari tradiţii pentru sărbătorile de iarnă și se sărbătorește în fiecare an pe 20 decembrie. Acum începe perioada sărbătorilor de iarnă, care impune interdicții specifice cusutului, torsului și spălatului.

De Ignat nu se coase și nu se spală. Pe femeia care nu se supune o găsește Ignatul, adică se îmbolnăvește.

În ajunul tăierii porcului de Ignat, în unele regiuni ale țării se păstrează obiceiul specific sărbătorilor de iarnă de a fierbe grâu în fiecare casă, grâu pe care stăpânul casei trebuie să-l tămâie și să-l binecuvânteze. Toți ai casei trebuie să mânce din acest grâu, iar ceea ce rămâne se aruncă dimineața la păsări.

Numai așa vor fi cu toții feriți de necazuri și supărări.

Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele necesare pentru tăiatul porcului şi pregătirea preparatelor tradiționale din carne de porc.

În toată agitația, cei mai fericiţi sunt copiii, căci ei vor fi urcaţi pe porcul pârlit şi curăţat, pentru a fi voioşi tot anul. Tot copiii au parte de bășica porcului, din care vor face o minge cu care se vor juca printre picioarele adulților.

Citeste si: Preţ carne porc Crăciun 2020: Veste proastă pentru români!

În unele sate, copiii sunt însemnaţi pe frunte cu sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli de-a lungul anului următor.

Alte obiceiuri privind sărbătorile de iarnă cer ca înainte de a începe sacrificiul, porcul să fie însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte şi pe spate, zicându-se: În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!

Când vii cu porcul tăiat în casă, trebuie adusă mai întâi căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc.

Se zice că ar fi trăit cândva demult un om pe numele lui Ignat. Vrând el să taie într-un an porcul a dat greș cu securea și și-a lovit tatăl în cap, omorându-l pe loc. L-a îngropat, i-a făcut pomeni și de necaz a plecat în lume.

Pe drum s-a întâlnit cu un preot căruia i-a povestit păcatul său. Preotul l-a ascultat și i-a zis să facă o luntre cu care să treacă oamenii peste un râu fără să le ceară nimic în schimb. I-a mai cerut și să îngroape la loc știut un tăciune și să aștepte să răsară din el o tufă.

Ignat ajunge la un râu, face luntrea, pune tăciunele în pământ și se însoară. Se adăpostește cu soața lui într-o cocioabă, nu departe de râu. Anii trec. Într-o noapte, Ignat aude strigăte de ajutor de pe malul celălalt al râului. Se urcă în luntre și trece apa într-un suflet, dar nu găsește pe nimeni dincolo, așa că se întoarce acasă.

La puțin timp aude iarăși strigăte de ajutor. Se grăbește din nou să treacă râul în luntrea lui și de data aceasta găsește pe malul celălalt doi moșnegi, pe care îi aduce acasă.

Om simplu, Ignat le spune povestea lui și își recunoaște păcatele, care crede că sunt acum mai grele. El crede nu numai că și-a omorât tatăl, dar și că alți oameni au murit înecați în noaptea aceea pentru că nu a ajuns la timp să-i salveze.

Citeste si: VIDEO- Comercianții împodobesc vitrinele. Start la decorațiuni

Moșnegii, care sunt de fapt Dumnezeu și Sfântul Petre, îl ascultă fără să zică nimic. Uitându-se în jur, văd în casă sărăcie mare. Copiii plâng de foame. Mama lor, soția lui Ignat, îi amăgește că a pus la copt ceva pe sobă, sub un ștergar. Unul dintre moșnegi o întreabă ce a pus acolo și femeia recunoaște cinstit că nimic. Atunci el îi spune să ridice ștergarul. Sub el, femeia găsește o pâine mare, proaspătă și aburindă.

În același timp, pe masa din fața moșneagului s-au aprins singure două lumânări. Ignat și-a dat atunci seama pe cine are oaspeți în cocioaba lui. Smerit, el s-a aruncat la picioarele celor doi moșnegi și le-a sărutat tălpile.

Atunci Dumnezeu i-a zis: Hai cu noi! Ignat s-ar fi dus, dar se gândea la copii și la femeia lui. Cine avea să se ocupe de ei, cu el plecat? Dar Dumnezeu i-a spus că grija familiei o s-o poarte El, așa că Ignat a acceptat să plece împreună.

Când au ieși din casă, au trecut pe lângă locul știut de Ignat în care îngropase tăciunele și unde acum crescuse o tufă înverzită. Acesta a fost semn că păcatul i-a fost iertat.

Cei trei au mers împreună ani în șir. Într-o zi, au întâlnit o trăsură cu doi boieri în urma căreia veneau măgari încărcați cu mărfuri scumpe. Dumnezeu l-a întreabat pe Ignat dacă îi recunoaște pe acei oameni. Când Ignat i-a spus că nu, Dumnezeu s-a mirat: Cum așa? Doar sunt copiii tăi!

Ignat a intrat în vorbă cu ei și când s-au recunosc unii pe alții au plecat mai departe împreună.

Sărbătorile de iarnă 2020: Tradiții, obiceiuri și superstiții în ajunul Crăciunului

Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de moș Ajun.

Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Conform tradiției, Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.

Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă

Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Citeste si: Când se taie porcul de Crăciun 2020? Greșeala pe care o fac românii an de an

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție privind sărbătorile de iarnă ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Alte obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului sunt următoarele:

  • Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;
    În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”;
  • Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit;
  • Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor;
  • La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți;
  • În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc.
  • În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.

Sărbătorile de iarnă: Tradiția și semnificația bradului de Crăciun

O tradiție importantă asociată sărbătoriilor de iarnă o reprezintă împodobirea bradului de Crăciun.

Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.

Sărbătorile de iarnă
Sărbătorile de iarnă

În România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Citeste si: Ignat. Când se taie porcul de Crăciun conform tradiției

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.

În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.

Citeste si: Obiceiuri și colinde de Crăciun

Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe ușile de la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.

O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma sărbătorilor de iarnă este vâscul. Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și pacea. De asemenea, sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu.

Se știe despre Crăciun că este sărbătoarea nașterii Domnului Iisus, o sărbătoare a liniștii sufletești, a păcii și a cadourilor. De altfel, Crăciunul este o sărbătoare plină de lumină, de semnificații și simboluri.

Sărbătoarea Crăciunului a fost întotdeauna o sărbătoare a bucuriei pentru creștini, dar, mai ales pentru copii, care așteaptă cu nerăbdare momentul împodobirii pomului de Crăciun sau zilele în care merg la colindat, primind în schimb daruri. Totodată, se obișnuiește, la creștini, ca în ajunul Nașterii Domnului, cât și în ziua de Crăciun, să se meargă la biserică, după care să se ia masa în familie, în mijlocul celor dragi.

Bradul de Crăciun este o tradiție specifică sărbătorilor de iarnă oarecum recentă în România, dar este cel mai îndrăgit obicei al sărbătoriilor de iarnă, datorită simbolurilor care i se asociază, și anume: dragoste, bucurie, fericire, împlinire, speranță, viață, sănătate, magie…!

Sărbătorile de iarnă 2020: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae

Se știe despre sărbătoarea Sfântului Nicolae că este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale iernii.

Moș Nicolae este așteptat cu nerăbdare de către copii, care au datoria ca în seara de ajun să-și curățe și să-și pregătească ghetuțele, pentru ca moșul Nicolae să le poată umple cu daruri. Există însă și posibilitatea ca moșul să nu fie întotdeauna darnic dacă copii nu au fost cuminți în decursul anului, le poate aduce astfel o nuielușă.

Citeste si: VIDEO- Crăciunul, sub semnul întrebării. Liber sau nu la colindat?

Tradiția ne spune că Sfântul Nicolae este al doilea sfânt facut de Dumnezeu, care stă alături de Părintele ceresc, în stânga lui.

Totodată, știm despre Sfântul Nicolae că e milostiv față de săraci, ajută văduvele, orfanii și dăruiește bani tuturor oropsiților. Sfântul Nicolae este, de asemenea, protector al copiilor, fiind primul moș darnic care le face acestora cadouri odată cu venirea iernii.

Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.

Sărbătorile de iarnă la români
Sărbătorile de iarnă la români

Din bătrâni aflăm faptul că Sfântul Nicolae se mai serbează și pentru ajutor la boli și lovituri, dar și pentru sprijin acordat în orice situații.

Totodată, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești pentru sărbătorile de iarnă vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognosticuri meteorologice.

Astfel, se vor pune crenguțe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, ocazie cu care se va afla rodul livezilor din anul ce urmează.

Se spune în tradiția românească că iarna începe la Sfântul Niculai, când, acesta, trebuie să-și scuture braba cea albă, cu alte cuvinte, trebuie neapărat să ningă. Dacă totuși se întâmplă să nu ningă de Sfântul Nicolae, atunci se zice că ar fi întinerit Sfântul Niculai, conform traditii-superstitii.ro.

Citeste si: Cele mai frumoase colinde româneşti de Crăciun 2020 (versuri)


Abonează-te pe

Partenerii nostri
kanald.ro
Revine declarația pe propria răspundere, după prelungirea stării de alertă! Cum arată... Revine declarația pe propria răspundere, după prelungirea stării de alertă! Cum arată noul model de declarație
spotmedia.ro
Bucureștenii plătesc lunar aproape 6,5 milioane de euro pentru salariile angajaților... Bucureștenii plătesc lunar aproape 6,5 milioane de euro pentru salariile angajaților din cele 7 primării din Capitală. Unde se duc cei mai mulți bani
spotmedia.ro
Adevăratul urs Arthur, împușcat în fiecare zi. În alte țări ar fi declanșat o revoluție Adevăratul urs Arthur, împușcat în fiecare zi. În alte țări ar fi declanșat o revoluție
b1.ro
Carantină obligatorie pentru două săptămâni. CNSU a adoptat Hotărârea Carantină obligatorie pentru două săptămâni. CNSU a adoptat Hotărârea
infoactual.ro
Stăpânul lumii, omul care are planeta la picioare!  A fost prezis în urmă cu 70 de ani Stăpânul lumii, omul care are planeta la picioare! A fost prezis în urmă cu 70 de ani
infoactual.ro
Adio ”manevre” fiscale! Legea profitului obligatoriu, strecurată pe furiș Adio ”manevre” fiscale! Legea profitului obligatoriu, strecurată pe furiș
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si