Ce etaj este cel mai sigur în cazul unui cutremur?

Ce etaj este cel mai sigur în cazul unui cutremur? Probabil mulți ne întrebăm, în cazul în care stăm la bloc, dacă etajul este sigur în cazul unui cutremur și dacă nu, cum ar trebui să procedăm pentru a fi în siguranță.

Ce etaj este cel mai sigur în cazul unui cutremur? Cutremurul devastator din Turcia, care a spulberat vieților a peste 45.000 de oameni, a speriat România, în contextul în care, în ultima săptămână s-au înregistrat mai multe cutremure în țară. 

Ce etaj este considerat cel mai sigur în cazul unui cutremur?

Deși mulți cred că se află mai în siguranță la un etaj inferior, potrivit specialiștilor, dacă are loc un cutremur în apropierea unei clădiri în care vă aflați, cel mai bine este să mergeți la unul dintre etajele superioare ale

clădirii. Mulți oameni coboară instinctiv, dar ar trebui să încercați să ajungeți la etajul trei sau chiar la cel mai înalt etaj al clădirii.

Citește și: O familie de români s-a mutat în coteț de frica cutremurului: „Am amenajat cu folie de plastic şi am separat acolo, aşa am dormit"

Nu este indicat să coborâți, deoarece etajele inferioare nu sunt sigure. Dacă

vă aflați la ultimul etaj în timpul unui cutremur, găsiți un loc sigur pentru a vă ascunde și rămâneți pe loc până când pericolul trece.

Dacă vă aflați la parter, atunci când are loc un cutremur, cel mai bine este să încercați să mergeți cât mai sus, dacă este posibil.

Nicidecum să nu utilizați lifturile. Încercați să folosiți scările, doar dacă nu este deteriorată clădirea. 

În cazul în care niciuna din variante nu este posibilă, atunci cel mai bine ar fi să te adăpostești într-un loc cât mai sigur până când pericolul trece. 

Cum ar arăta Bucureștiul după un cutremur de 7+

În cutremurul din 1977, peste 1.400 de oameni au murit. 

Potrivit lui Radu Văcăreanu, rectorul Universității de Construcții din București, Capitala ar arăta mai rău ca în 1977 în cazul unui cutremur asemănător cu cel din  Turcia . 

„Blocurile care, din păcate, au reprezentat majoritatea catastrofelor la 4 martie 1977 – de fapt, începând cu 10 noiembrie 1940. Cele făcute după cel de-al Doilea Război Mondial până în 1977, putem să discutăm despre ele, dar nu sunt aceași categorie cu cele făcute până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a transmis rectorul, potrivit europafm.

Citește și: VIDEO |Sicriul cu trupul neînsufleţit al fotbalistului Christian Atsu a ajuns în Ghana

În acest moment, sunt peste 600 de imobile încadrate în clasa I sau a II de risc seismic. 

„Lucrurile ar arăta mai rău ca în 1977. Spun lucrul acesta pentru că pe de-o parte avem clădiri care au trecut prin 1940 și 1977 și care nu sunt consolidate nici în momentul acesta – aici eu nu mă refer doar la clădirile de locuit, 

pentru că știți că discursul general se referă la clădirile rezidențiale care sunt pe lista Primăriei. Lista aceea reprezintă, să spunem, imaginea unui eșantion.

Dar în alte clădiri care nu sunt identificate în momentul de față – și aș vrea foarte mult ca problema aceasta a riscului seismic să fie extinsă către clădirile publice – școli, spitale, grădinițe, la orice tip de clădire publică.

Din punctul acesta de vedere, modificarea pe care a făcut-o Ministerul Dezvoltării în a schimba sau a lărgi clădirile eligibile introducând și publice la proiectul de clădiri rezidențiale private, dar și risc seismic II alături de risc seismic I – este o inițiativă extrem de benefică, care dă rezultate ”, a explicat Radu Văcăreanu.