Temerile globale cu privire la o viitoare recesiune economică sunt mai puternice ca niciodată în 2022, pe fondul escaladării războiului dintre Rusia și Ucraina, precum și al dezechilibrelor din piața energetică. România nu poate să evite un eventual tsunami economic global, chiar dacă datele economice de până acum nu arată rău.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în scădere creşterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, raportat la ultimul trimestru din 2021. Este vorba de o reviziuire minoră, de doar 0,1 procente.
Citeste si: Când cresc pensiile cu 10%. Data exactă anunțată de autorități
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, economia României a înregistrat o creștere economică de 6,4 procente, conform INS.
Premierul Nicolae Ciucă a punctat momentul publicării datelor statistice, cu un comentariu pe Facebook: "Economia României este în creștere, o spun datele Institutului Național de Statistică", scrie premierul.
Primul trimestru al anului a înregistrat o creștere de 6,4%, față de perioada similară a anului trecut și de 5,1% față de ultimul trimestru.
"Am reușit să menținem statistica creșterii economice în cea mai mică bandă de fluctuație posibilă. Valoarea anualizată este cu un punct procentual mai mare decât creșterea de 5,4% pe care a înregistrat-o Zona Euro, în care se află cele mai performante economii ale Uniunii Europene", spune prim-ministrul României.
"Datele sunt BUNE, având în vedere contextul economic global. Primul trimestru al anului încă era afectat de pandemie, iar războiul din Ucraina a început în 24 februarie. Este singura perioadă de timp care include ambele crize care au lovit din plin economia mondială și au creat dezechilibre majore în toate țările lumii, trimițând în pragul recesiunii state dezvoltate", a precizat Nicolae Ciucă.
Economia Românei a reușit o performanță și este evident că păstrarea cotei unice, încurajarea investițiilor și a mediului de afaceri sunt vitale pentru păstrarea acestui trend pozitiv, a mai scris premierul.
Comparativ cu varianta provizorie, dinamica PIB a scăzut cu -0,1 puncte procentuale, iar cea a valorii adăugate brute a scăzut cu -0,6 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
- informaţii şi comunicaţii, cu o creştere a volumului de activitate de +0,3 puncte procentuale;
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
- activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o creştere a volumului de activitate de +0,1 puncte procentuale;
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
- transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o scădere a volumului de activitate de -3,0 puncte procentuale.
Astfel, produsul intern brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 343,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,1% faţă de trimestrul IV 2021 şi cu 6,4% faţă de trimestrul I 2021.
Citeste si: Curs valutar BNR azi, 8 iulie 2022. Cum evoluează euro şi dolarul? Surpriză la casele de schimb!
Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 273,829 miliarde de lei preţuri curente, în creştere- în termeni reali- cu 6,4% faţă de trimestrul I 2021.
Activităţile de spectacole, culturale şi recreative, precum și reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat o creştere a volumului de activitate de +0,4 puncte procentuale.
Construcţiile, cu o scădere a volumului de activitate de -0,3 puncte procentuale, sunt un indicator semnificativ al tendințelor economice.
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
Impozitele nete pe produs au înregistrat o creştere a volumului lor cu +4,3 puncte procentuale.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:
- cheltuiala pentru consumul final individual şi colectiv al administraţiilor publice, de la +1,5% la +0,8%, ca urmare a scăderii volumului său de activitate de la 107,7% la 103,9%;
- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,4% la +4,6%, ca urmare creşterii volumului său de activitate de la 107,0% la 107,2%.
INS menţionează că seria ajustată sezonier a produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2022 faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 139 din 8 iunie 2022, fiind nesemnificativă.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană, precizează INS.
