Ecaterina Andronescu, ministrul Învățământului, a vorbit, deschis, în studioul stirilekanald.ro, despre ce dorește să facă în sistemul de învățământ românesc, cum ar trebui să arate noua lege a învățământului și ce aduce nou sistemul de bacalaureat pe care îl propune ea.
Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, a decis că învățământul trebuie reformat. Din temelii chiar, având în vedere schimbările tehnologiei din ultimii ani, accesul facil la informații prin intermediul Internetului. În plus, schimbarea mentalității elevilor, consideră Ecaterina Andronescu, trebuie să aducă o schimbare și în sistemul de susținere al Bacalaureatului.
Citeste si: Barem Română Evaluare Națională 2019. Care au fost subiectele
Citeste si: EVALUARE NAŢIONALĂ 2019. Subiectele la limba română
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Scenariul NATO pentru război cu Rusia în 2027. Care ar fi primele țări invadate de ruși- antena3.ro
”O lege trebuie să fie un manual care dă viziune sistemului de învățământ. Am elaborat deja un asemenea document sub numele ”Educația ne unește”. Vom împărți legea în trei proiecte legislative: o lege dedicată învățământului preuniversitar, una destinată învățământului universitar, și statutul personalului didactic, iar împreună vor constitui Codul Educației. Din 2009, examenul de Bacalaureat se susține cu aceleași discipline, cu aceleași norme. În 10 ani, nu s-au adus modificări în sistem. (...) Cred că încercarea de a diferenția merge și pe ideea de a face grade de dificultate diferite, cum e în Franța, dar și cu ieșiri diferite. Să dau un exemplu: cineva termină liceul tehnologic și nu vrea să meargă spre Universitate. Vrea să se angajeze, are nivelul 4 sau 5 de calificare. El trebuie să poată încheia liceul tehnologic cu Bacalaureat cu un nivel de mai puțin pretențios și care nu îl poate duce spre Universitate. Dar, dacă vrea, să poată alege și unul mai dificil, care să îl ducă spre universitate. Acest lucru trebuie stabilit prin lege. Dacă noi vom lansa în dezbatere publică drafurile celor trei legi despre care vorbim ele pot intra în dezbaterea Parlamentului în luna septembrie. Fiind o lege dificilă, aș aprecia că nu are cum să iasă mai devreme de sfârșitul sesiunii parlamentare din toamnă, ori examentul trebuie anunțat la începutul anului școlar. Adică, cel mai devreme, în 2021.(...) Bacalaureatul Internațional nu are probleme de recunoaștere în România. Noi am găsit întotdeauna formule să le recunoaștem, se pot înscrie și la Universități românești”, explică Ecaterina Andronescu, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro.
De altfel, schimbările pe care le va aduce legea vin după ce, ani la rândul, a observat că sistemul produce din ce în ce mai puțină performanță. ”Mi-aș dori să sistemul să crească în performanță. Pentru că, în acest moment, dacă vorbim de școlile din România, vorbim de un sistem polarizat. Într-o parte avem școlile bune și excepționale, în fiecare județ, iar elevii lor fac față în orice competiție, în lume... Dar avem, pe cealaltă parte, școlile cu performanță mai scăzută, iar acest lucru pe mine mă determină, și am discutat cu directorii, cu profesorii, să spun că nu am mai putea să mergem pe un curriculum unic, în toate școlile noastre. Celor care sunt deja performanți, trebuie să îi susținem să își crească performanța pentru că au potențial, și pe cei care se îndepărtează de performanță, să îi aducem la echilibru, la o performanță minimală. O să încercăm să introducem și prin lege, să găsim această formulă de a personaliza sistemul de învățământ, să dăm fiecăruia după potențialul intelectual nativ. Sigur că acest lucru înseamnă ca învățătorii să descopere ce calități native are cel școlit ca pe aceste calități să putem contrui inclusiv profesia ulterioară. Trebuie să încercăm să îi învățăm să se adapteze la schimbări, pentru că, astăzi, viața noastră, este influențată într-o manieră uriașă de tehnologie. De aceea, căutăm și noi soluții: să flexibilizăm școala, să personalizăm școala, să punem în centrul activității didactice elevul. Iar pentru ca profesorul să se adapteze așteptărilor generațiilor care trec acum prin școală, trebuie și el să treacă prin aceste programe de formare continuă. Avem acum un program din fonduri europene de 46 de milioane de euro, bani pe care îi investim în formarea profesorilor și vor fi formați 55.000 de profesori.(...) Este absolut necesar să intrăm într-un program de formare continua cu acești profesori care au învățat la distanță. Vom prelua în viitoarea lege un program de formare prin care Universitățile să îi primească pe profesori în aceste proiecte de formare continuă și să le dea o certificare a reîmprospătării cunoștintelor”, a mai explicat Ecaterina Andronescu, ministrul Învățământului, pentru stirilekanald.ro.
Citeste si: O profesoară a fost arestată după ce s-a aflat ce i-a făcut unui elev în vacanța de vară- antena3.ro
”Prin școală trebuie să trecem toți, școala înseamnă devenirea noastră”, sunt cuvintele pe care Ecaterina Andronescu le repetă ca pe o adevărată litanie. Iar pentru asta, consideră ministrul, elevii trebuie încurajați să participe la examene. ”Subiectele de la Evaluarea Națională au fost făcute de profesori de gimnaziu pentru că ei percep mult mai bine generația. Generația pe care o avem acum în școli este total diferită de cele de dinainte. Este o generație pentru care cu greu găsim exact modalitățile de a o defini. Este generația care s-a născut cu IT-ul în ADN. Are alte așteptări, are alte achiziții anterioare celor care vin prin școală, și prin urmare cred că noi avem obligația de a ne adapta. În istoria ultimilor ani rezultatele nu sunt unele care să fie liniștitoare. De exemplu, anul trecut au fost înscriși 174.000 de elevi, s-au prezentat la examen 142.000 de elevi și din aceștia nu au luat 5 la matematică 55.000. Ca urmare, am atras atenția profesorilor, elevilor, părinților, chiar din luna noiembrie să fie deschiși la ceea ce numim pregătirea remedială. Aștept să fie rezultatele care măcar să îi mulțumească pe ei și pe părinții lor și să nu ne mai întoarcem la rezultatele de anul trecut care au fost total nemulțumitoare. Față de cei care se înscriu cei prezenți efectiv sunt mai puțini. Ceea ce înseamnă că poate o parte dintre profesori nu îi încurajează să intre în examentul de Evaluare Națională. Sau îi descurajează prin corijențe care se trec în lunile iulie sau august. Se numește fenomenul Brăila... Sperăm să nu mai înregistrăm asemenea decalaje. Adică, cel care merită să treacă și să nu rămână corijent, trebuie să treacă și să să înscrie la Evaluare, Evaluarea poate să îl ducă lșa școala profesională sau la liceu, dar să termine gimnaziul. Vom încerca să urmărim și noi puțin mai atent acest fenomen pentru că le vom cere să vedem numărul de corijențe din anii anteriori, să vedem dacă a fost un accent special pe care profesorii l-au pus... Din 2011 pană acum s-au strâng aproximativ 700.000 de absolvenți, tineri acum, care nu au luat Bac. Dar dacă încercăm să îi găsim în piața muncii, o să constatăm că nu îi găsim... Ceea ce înseamnă că ei, probabil, au plecat din țară și funcționează ca și muncitori necalificați, fie în agricultură, fie în alte zone industriale. Acesta a fost și motivul, justificarea noastră, atunci când am încercat să orientăm cifra de școlarizare în creștere înspre școlile profesionale, să învețe o meserie”, a mai explicat, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, Ecaterina Andronescu.
