Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, pentru a încerca să rezolve problema bugetului. Liderii UE ar fi ajuns la un acord cu Polonia și Ungaria pentru a debloca bugetul UE și fondul de relansare economică. Pe agenda discuțiilor sunt și alte subiecte importante, printre care acordul Brexit, sancțiuni împotriva Turciei și măsurile coordonate ale Uniunii în lupta cu pandemia COVID-19.
Subiectul principal care se va discuta la summit va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19, căruia Polonia şi Ungaria s-au opus până acum din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual. Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum.
Declarațiile liderilor statelor membre ale UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat joi, la sosirea la summitul UE, că summitul de astăzi „va fi unul important”,
În opinia sa, liderii sunt „foarte, foarte aproape” de a ajunge la un acord bun „pentru unitatea Uniunii Europene”. Acesta a adăugat: „Astăzi luptăm pentru unitatea continentului nostru”.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că UE are nevoie să fie adoptat bugetul și fondul recuperare, dar trebuie să existe și „ certitudinea soluțiilor juridice”.
Ce spune Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki despre fondurile UE?
„Trebuie să evităm o decizie arbitrară și motivată politic” cu privire la legătura dintre statul de drept și fondurile UE, a menționat Morawiecki.
Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important- stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.
Citeste si: Mii de pastile anti-COVID, confiscate la graniță
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
