exclusiv: Lupii lui Putin au defilat în România cu 6 zile înainte de drona de la Galați. Unde au fost și atunci autoritățile?

Vineri dimineață, la ora 2.00, o dronă rusească a străpuns cerul Galațiului și a explodat pe acoperișul unui bloc de zece etaje. O mamă și copilul ei dormeau. S-au trezit cu arsuri, cu sticlă în picioare și cu tavanul în flăcări. F-16-urile românești decolaseră, aveau autorizare de tragere — și totuși drona n-a fost doborâtă.

Cu șase zile înainte de acest moment, o altă „invazie" traversase România nestingherită: motocicliști cu lup roșu pe piept, steag sovietic în vânt și un slogan cusut pe spate — „Unde suntem noi, acolo e Rusia." Nimeni n-a întrebat nimic.

Noaptea de la Galați

Joi spre vineri, în noaptea de 28 spre 29 mai 2026, locuitorii unui bloc din cartierul Mazepa al Galațiului au fost treziți de o explozie.

O dronă rusească de tip Geran-2 — varianta Kremlinului după modelul dronelor-kamikaze iraniene Shahed — a străpuns spațiul aerian românesc și s-a „înfipt” direct pe acoperișul etajului 10.

Două persoane dormeau în apartamentul lovit: o femeie de 53 de ani și fiul ei de 14 ani. Femeia a fost internată la Spitalul Județean Galați cu arsuri de gradele I și II la picioare și cu cioburi de sticlă în carne.

Băiatul a ajuns la Spitalul „Sf. Ioan" cu arsuri pe antebrațe.

Citește și: VIDEO Angela și fiul ei de 14 ani, răniți după ce o dronă a căzut peste blocul din Galați. Ministerul Sănătății spune în ce stare se află cei doi

Aproximativ 70 de locatari au fost evacuați. Primarul Ionuț Pucheanu a spus-o direct: „Dacă ar fi căzut deasupra dormitorului unde dormeau cele două persoane rănite, probabil că nu ar mai fi fost în viață acum."

Reacția militară a existat, declarativ, cel puțin. Ministerul Apărării a anunțat că două aeronave F-16 au decolat la ora 1.19 din Baza 86 Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT. Piloții aveau autorizare de angajare a țintelor. Drona nu a fost doborâtă. Explicația oficială: „timpul a fost extrem de scurt".

Citește și: Șeful Statului Major al Apărării, prima reacție după ce drona rusească a lovit blocul din Galați. Generalul Gheorghiță Vlad: „Am transmis un mesaj către toți șefii apărării din statele NATO”

MAE a convocat ambasadorul Rusiei. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a cerut NATO sisteme suplimentare de apărare antiaeriană la sol. Ursula von der Leyen a scris pe X că „o dronă rusească a lovit o zonă dens populată pe teritoriul UE" și a anunțat un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Cerul de deasupra Galațiului fusese, tehnic, supravegheat. Și totuși drona a ajuns să izbească un imobil civil.

Cu 6 zile înainte: o altă invazie, pe două roți

Pe 23 mai 2026, în timp ce România semna contracte de apărare și își număra găurile din scutul antiaerian, o coloană de motocicliști defila prin Bucovina. Destinația: memorialul militar sovietic din Gura Humorului, județul Suceava. În frunte: o motocicletă purtând o copie a „Steagului Victoriei" — steagul roșu cu seceră și ciocan arborat deasupra Reichstagului în mai 1945.

Evenimentul a fost postat cu mândrie chiar pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Textul diplomatic descria o scenă festivă: angajați ai ambasadei, motocicliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale din România, Serbia și Republica Moldova, reuniți pentru a marca „cea de-a 81-a aniversare a Marii Victorii și eliberării Europei de nazism." Participanții fuseseră invitați de Camera de Cooperare Economică și Culturală România-Rusia și de clubul pe care ambasada îl numea, cu o discreție bine calculată, „Motocicliștii Ruși" — Русские мотоциклисты.

Citește și: Vladimir Putin, informat despre drona prăbușită la Galați. Prima reacție de la Kremlin după închiderea consulatului din Constanța

Doar că tricoul spunea altceva. Pe piept: un lup roșu, înflăcărat. Pe spate, cu litere chirilice mari: „ГДЕ МЫ — ТАМ РОССИЯ." Tradus: „Unde suntem noi — acolo e Rusia." Nu e un slogan inventat pentru ocazie. Este marca înregistrată a unuia dintre cele mai cunoscute instrumente de propagandă ale Kremlinului: clubul de motocicliști Lupii Nopții — Ночные Волки.

Ambasada Rusiei știa foarte bine cu cine mergea la drum. A ales totuși să-i numească altfel.

Lupii Nopții: o altfel de armată a Kremlinului

Alexander Zaldostanov nu arată a diplomat. Fostul chirurg de reconstrucție facială, poreclit „Chirurgul", a fondat clubul Ночные Волки în 1989, în ultima suflare a perestroikăi sovietice. Trei decenii mai târziu, conduce cel mai mare și mai periculos club de motocicliști din Rusia — cu peste 7.000 de membri, filiale în cel puțin 45 de țări și un prieten celebru la Kremlin: Vladimir Putin, cu care a făcut plimbări cu motocicleta în Crimeea anexată și de la care a primit medalii de stat.

Lupii Nopții nu sunt un club de hobby. În 2014, membrii clubului au patrulat străzile din Sevastopol în timpul anexării Crimeei, au blocat rute strategice și au participat la atacuri asupra infrastructurii militare ucrainene. Ulterior, s-au alăturat separatiștilor pro-ruși din Donbas. Zaldostanov însuși a negat public dreptul Ucrainei la existență ca stat și a cerut „denazificarea" și „de-ucrainizarea" țării — exact retorica oficială a Moscovei.

Uniunea Europeană a tras concluzia firească. În iulie 2022, prin al șaptelea pachet de sancțiuni, atât clubul ca entitate, cât și Zaldostanov personal au fost adăugați pe lista neagră a UE. Consecințele sunt clare: interdicție de intrare pe teritoriul oricărui stat membru și înghețarea activelor. Statele Unite îi sancționaseră deja din decembrie 2014, prin Departamentul Trezoreriei. Canada a urmat același drum.

Ideologia clubului este un cocktail de naționalism imperial rus, ortodoxie și nostalgie sovietică, servit pe motociclete și transmis prin marșuri anuale spre Berlin — „Drumurile Victoriei" — menite să reamintească Europei cine a câștigat Al Doilea Război Mondial și, implicit, cui îi aparține continentul de drept. Polonia le-a închis granița în 2015. Lituania i-a întors din drum. Germania le-a anulat vizele Schengen. România i-a lăsat să treacă?

Citește și: Motivul pentru care România trebuia să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO. Generalul Ştefan Dănilă: ”Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare”

Filiera românească: Bucovina, an de an

Lupii Nopții nu au descins în România pentru prima dată în mai 2026. Vehiculul local al clubului este asociația „Ruskie Motoțiclistî România", care se autodefinește deschis drept „parte din familia Night Wolves — Lupii Nopții — din Rusia." Coordonatorul național, Adrian Fabian, a declarat anterior că mișcarea numără peste 7.000 de membri la nivel internațional. Traseul preferat în România: Bucovina, cu oprire obligatorie la memorialul militar sovietic din Gura Humorului, județul Suceava.

Marșul din 23 mai 2026 nu a fost o premieră. Ediții similare au avut loc și în anii anteriori, cu același ritual: coloană de motociclete, steag sovietic în frunte, depunere de flori la memorialul din Gura Humorului, fotografii de grup. La edițiile anterioare, analistul militar Radu Tudor comenta tranșant: „Putin își trimite lupii săi negri asupra României" și „autoritățile centrale tac mâlc." În 2026, autoritățile au tăcut din nou — doar că de data aceasta postarea venea direct de pe pagina oficială a Ambasadei Rusiei, cu angajați diplomatici în coloană.

Participanții la ediția din acest an nu erau doar români. Conform chiar postării ambasadei, la eveniment s-au alăturat motocicliști și reprezentanți ai unor organizații din Serbia și Republica Moldova — două țări cu comunități pro-ruse active și cu propriile filiale ale rețelei Lupilor Nopții. O caravană internațională, organizată de o ambasadă, desfășurată pe teritoriul unui stat NATO, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, unde războiul continuă.

Pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei nu este urmărită de publicul larg român. Este urmărită, în schimb, de cei cărora le este destinată: simpatizanții autohtoni ai Kremlinului. Postarea despre marș a stat patru zile fără să trezească nicio reacție oficială românească — până când o dronă a căzut peste un bloc din Galați și românii au luat cu asalt profilul ambasadei cu totul alte mesaje.

Citește și: VIDEO Nicușor Dan, primele declarații după ședința CSAT: „Acum cetăţenii români pot să vadă cine e pro-occidental şi cine mimează pro-occidentalismul”

Legal sau ilegal? Întrebarea incomodă

Steagul sovietic cu seceră și ciocan, fluturat ostentativ pe străzile unui oraș românesc. Sloganul „Unde suntem noi — acolo e Rusia", brodat pe spatele unor veste în coloană oficială. Participarea diplomatică a unei ambasade al cărei stat este în război cu un vecin al României. Totul, în 2026, pe teritoriul unui stat membru NATO și UE. Și totul, aparent, legal.

România are o lege care interzice simbolurile totalitare. OUG 31/2002 pedepsește utilizarea publică a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Problema este că legea nu menționează explicit simbolurile comuniste sau sovietice. Secera și ciocanul, steagul URSS, însemnele Partidului Comunist — toate se află într-o zonă gri pe care legiuitorul român nu a reușit să o reglementeze în peste trei decenii de democrație. Tentativele nu au lipsit: un proiect de lege respins de Senat în 2023, o altă inițiativă depusă în decembrie 2025 — ambele blocate de argumente juridice și politice. Între timp, țările baltice, Ucraina și Polonia au interzis demult aceste simboluri. România nu.

Sancțiunile UE ridică o întrebare separată și mai gravă. Clubul Lupii Nopții și fondatorul său Zaldostanov figurează pe lista neagră a Uniunii Europene din iulie 2022 — ceea ce înseamnă interdicție de intrare pe teritoriul oricărui stat membru. Aplicarea acestor sancțiuni la frontieră este responsabilitatea Poliției de Frontieră Române, conform OUG 202/2008. Din decembrie 2025, prin Legea 224/2025, încălcarea sancțiunilor UE este infracțiune în România, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, cu DIICOT ca organ de urmărire penală.

Dacă printre cei prezenți au existat, într-adevăr, și membrii oficiali ai grupării Lupii nopții din Rusia, e legitim să cdem că există o fisură prin care caravana a trecut nestingherită. Sancțiunile vizează nominal anumite persoane și clubul ca entitate juridică rusească — nu automat orice cetățean care poartă o vestă cu lup roșu.

Asociația locală „Ruskie Motoțiclistî România" este formată în principal din cetățeni români și din străini care nu figurează nominal pe nicio listă. Ei exploatează tocmai această distincție: se afiliază deschis Lupilor Nopții, poartă insignele, rostesc sloganul — dar nu sunt, tehnic, entitatea sancționată.

Întrebările care ar trebui puse — de procurori, de servicii, de politicieni — sunt simple: printre participanții din 23 mai se afla vreo persoană fizică listată pe sancțiunile UE? A sesizat cineva un parchet pentru afișarea simbolurilor sovietice în public? A considerat vreun serviciu de informații acest marș o operațiune de influență?

SAFE pe hârtie, dronă în bloc

Pe 21 mai 2026, cu două zile înainte de marșul Lupilor Nopții și o săptămână înainte de drona din Galați, România semna unul dintre cele mai importante acorduri de apărare din istoria sa recentă. La București, comisarul european pentru buget Piotr Serafin și ministrul român al Finanțelor parafau accesul țării la 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE — „Security Action for Europe", Acțiunea pentru Securitatea Europei.

A doua cea mai mare alocare din întregul program, după Polonia. Bani pentru sisteme antiaeriene, pentru rachete, pentru radare, pentru scutul care să oprească exact ce a căzut peste Galați în noaptea de 28 spre 29 mai.

Citește și: Apărarea aeriana a României, sub presiunea unor „limitări legislative”, după patru ani de conflict militar la graniță: "Noi nu suntem în război, suntem în situație de pace"

Cifrele sunt impresionante pe hârtie. Ministerul Apărării a anunțat 21 de proiecte de înzestrare, estimate la circa 9,6 miliarde de euro: sisteme IRIS-T achiziționate împreună cu Germania, tunuri antiaeriene Skynex și Skyranger 35 mm de la Rheinmetall, rachete portabile Mistral, radare de ultimă generație. Prima tranșă poate fi solicitată în octombrie 2026. Livrările sunt programate până în 2030. Împrumutul se întinde pe 45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație.

Între timp, în noaptea de joi spre vineri, o dronă care costă câteva mii de dolari a traversat spațiul aerian al unui stat NATO, a ocolit două F-16 și un elicopter militar și a explodat pe acoperișul unui bloc de oameni care dormeau. Scutul există ca promisiune. Drona a existat ca realitate.

Iar cu șase zile înainte, pe aceleași drumuri pe care patrulează teoretic structurile de securitate ale statului român, o coloană de motocicliști cu lup roșu pe piept și steag sovietic în vânt traversase Bucovina în văzul lumii. Cu binecuvântarea unei ambasade. Fără o întrebare din partea nimănui.

România a semnat pentru 16,68 miliarde de euro de siguranță europeană, prin programul SAFE. Tradus din engleză, „safe” înseamnă „sigur”. Rămâne de văzut când începe să și fim în siguranță.