Fie că-i preferi pe cei moldovenești, îmbrăcați în nucă și miere, fie că-ți plac cei muntenești, mustind într-o fiertură aromată, nu se poate să nu iubești mucenicii.

Mucenici. Originea mucenicilor

Ziua de Mucenici își are ogininea în străvechi ritualuri practicate de români la început de an agrar, celebrat pe stil vechi în data de 9 martie. Acesta era considerat pragul de trecere de la iarnă la primăvară, iar în ziua de Mucenici se suprapun două sărbători: ultima zi a Babei Dochia (care, conform legendei moare și se transformă în stană de piatră, semnificând astfel sfârșitul

iernii) și prima zi a Mucenicilor (se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau în cetatea Sevastiei pe vremea împăratului roman Licinius şi care au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la creştinism).

Citeste si: Conopidă la cuptor. Cea mai gustoasă rețetă

mucenici
mucenici

Mucenici. Mucenicii, martiri ai creștinismului

Aceste jertfe și sacrificii ritualice sunt amintite prin acest preparat sacramental din aluat copt sau fiert, mucenicii, care pot avea diverse forme. În funcție de zona țării, mucenicii au forme de figurine antropomorfe (cu ochi, nas, mâini, picioare), colăcei în forma cifrei 8 (imitând, de asemenea, chipul uman), dar pot lua și forme de albină, pasăre sau brăduți. Însă, de departe, cea mai întâlnită formă în ziua de azi este cea a cifrei 8.

De asemenea, mucenicii au diverse denumiri, în funcție de zona țării: măcinici, sfinți, sfințișori, brăduleți, bradoși, moși de paresimi etc.

Mucenici. Lucruri neștiute

„Colacii sau colăceii numiți sfinți sau mucenici se fac, de regulă, îngemănați, în forma cifrei arabe 8, rar simplu, rotunzi și asta din cauză ca ei să aducă întrucâtva cu chipul unui om. Și, deoarece sfințișorii descriși mai sus îi întruchipează pe cei 40, după unii chiar 44 de Sfinți sau Mucenici, fiecare gospodină face câte 40-44 astfel de colăcei“, explica S.FI.

Marian, în volumul „Sărbătorile la români“.

Indiferent de tehnica preparării, de forma pe care o au și de nume, mucenicii se împart pentru moși și strămoși în ziua de 9 martie.

mucenici
mucenici

Pe lângă împărțirea acestor colaci, în multe zone ale României se oferă, alături de mucenici, câte o lumânare aprinsă și un pahar de băutură. În altele, se crede însă că trebuie să faci mai mult decât să oferi băutură, astfel că e bine să bei singur 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Imagini șocante. Cum arată interiorul casei în care un bărbat locuia cu cele 175 de pisici ale sale- antena3.ro

Citeste si: Germania afirmă că desfăşurarea de trupe nord-coreene în Ucraina reprezintă o "escaladare clară". Coreea de Nord reacționează- wowbiz.ro

Aceste beții ritualice sunt și ele justificate printr-o credință veche: vinul băut în ziua de Mucenici se transformă peste an în sânge și putere de muncă.

Cert este că multe dintre tradițiile de Mucenici s-au pierdut de-a lungul vremii, iar ziua de 9 martie este acum doar prilej pentru un preparat delicios sau o petrecere de pomină. Dar, totodată, e păcat să nu afli originea acestei sărbători și, indiferent de gusturi, să prepari rețeta preferată.

Înainte de a te apuca de cele 44 de pahare, îți recomandăm.

sursa: sodelicious.ro

Citeste si: Tort de post rețetă: Cel mai delicios desert pentru zilele de naștere

mucenici
mucenici

Mucenicii. Obiceiuri și superstiții

Conform traditiei populare, aceasta sarbatoare se mai numeste si Mucenicii, Macinicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului, aceasta din urma reprezentand inceputul noului an agricol.

In unele regiuni din tara oamenii cred ca Babele, uneori imprevizibile si capricioase mai zabovesc timp de trei zile, insa in cele mai multe regiuni din tara se crede ca incepand de astazi Zilele Mosilor iau locul Zilelor Babelor.

O superstitie veche spune ca Zilele Mosilor sunt mult mai calduroase, mai bune dar si mai senine, asemuindu-se sufletului Mosilor. Mai mult, se spune ca mucenicii ar fi spiritele acestor stramosi mitici. In aceasta zi femeile obisnuiesc sa prepare unele preparate pe care ele le aduc ofranda. Toate preparatele trebuie consumate in context ceremonial sau impartite la biserica celor nevoiasi. Aceste specialitati poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, brandusei, bradosi, sfinti sau sfintisori. Sunt creati in diferite forme, variind in functie de regiune. In unele locuri sunt in forma de opt, in altele de albina, de porumbel sau chiar de om.

Citeste si: Sărbătoare 9 martie. Cine au cei 40 de Mucenici și semnificația acestei sărbători

mucenici
mucenici

Tot in aceasta zi se obisnuieste aprinderea focului echinoctial de Mucenici, care poarta si numele de Focul Sfintilor. Oamenii vad acest foc ca un simbol al soarelui pe pamant, care are menirea de a arde anotimpul vechi, facand loc renasterii celui nou, primavara aducatoare de viata. Copiii obisnuiesc sa sara peste aceste focuri pentru a fi feriti de boli in timp ce femeile presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei in forma de cerc pentru a proteja gospodaria de serpi. Barbatii incearca sa intretina flacarile cat mai mult timp, crezand astfel ca reusesc sa ii incalzeasca pe cei 40 de Mucenici.

Citeste si: Veste proastă pentru gospodinele care au centrală termică și stau la casă. Ce modificări se anunță?- kfetele.ro

Citeste si: Cine este Radu Ioan Budeanu, fiul Deliei Budeanu și moștenitorul dinastiei Budeanu- radioimpuls.ro

Citeste si: Efectul cafelei, vinului și ciocolatei asupra creierului. Ce spune medicul Leon Dănăilă- antena3.ro

De asemenea, tot pe 9 martie are loc si retezatul stupilor. Acest obicei consta in scoaterea stupilor afara, curatarea fagurilor si recoltarea mierii, folosita la crearea mucenicilor. Mai mult, din aceasta se prepara si un fel de leacuri babesti si se indulceste tuica. Mai apoi stupii se ung cu tuica pentru ca roiul sa se inmulteasca. Iar daca tot am mentionat si de betia rituala, conform traditiei oamenii trebuie sa bea 40 de pahare cu vin sau cu tuica pentru sanatate si vigoare.

Nu in ultimul rand, aceasta zi prilejuieste si pornirea simbolica a plugului. Aceasta sarbatoare este consacrata agricultorulor si consta in scoaterea plugului in fata casei marcand deschiderea ciclului sarbatorilor de primavara dar si a muncilor campului specifice anotimpului. Aceasta zi marcheaza si momentul in care agricultorii incheiau toate intelegerile pentru intovarasire “semnate” cu o petrecere de pomina.

O alta superstitie spune ca toate persoanele care nu au nume de sfinti isi serbeaza astazi ziua onomastica, iar tot ceea ce oameni seamana va rodi de 40 de ori mai mult. Iar cei care nu respecta sarbatoarea vor boli 40 de zile.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si