Obiceiuri si datini stravechi in Saptamana dinaintea Floriilor. Cum sa intampini "Sambata lui Lazar"

Crestinii ortodocsi intra luni in saptamana dinantea Floriilor, perioada in care se vorbeste ca plantele de orice fel incep sa-si dezvaluie virtutile magice.

In traditiile romanilor, o zi importanta a acestei saptamani debuteaza cu sambata lui Lazar numita si Mosii de Florii sau Sambata Mortilor, obisnuindu-se ca, in aceasta zi, femeile sa faca placintele lui Lazar si sa le dea de pomana. In sambata lui Lazar, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteapta la poarta Raiului, sa revina pe pamant. Totodata, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri.

Despre Lazar circula mai multe legende, fiecare regiune avand legenda ei. In una dintre acestea, Lazar moare dupa ce a poftit la niste placinte pe care mama lui nu a putut sa le faca, pentru ca torcea.

In zona de sud, in sambata Floriilor se mergea cu Vaiul, care initial a fost un imn religios. Traditia spune ca fete impodobite cu salcie cantau din poarta in poarta si primeau oua.

In sambata de dinaintea Floriilor exista obiceiul Cantecelor de Pasti. In aceste cantece se povesteste despre moartea si invierea lui Lazar, inviere care o anunta pe cea a Mantuitorului Iisus Hristos.
In sambata Floriilor colinda fetele, impodobite cu flori pe cap.

Acestea canta despre moartea nefericita si despre inmormantarea unui tanar pe nume Lazar. Una dintre fete, supranumita Lazarita, se imbraca in mireasa. In cantec se spune ca acesta i-a cerut mamei sa-i faca azima si ea n-a voit; el s-a dus apoi cu oile la padure, s-a suit pe o creanga sa scuture frunze oilor, dar a inceput sa bata vantul, creanga s-a rupt, iar el a cazut si a murit. Cele trei surori ale lui l-au gasit, l-au adus acasa, l-au scaldat in lapte dulce si l-au inmormantat.

In Sambata Floriilor copiii colinda cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului, apoi merg la fiecare casa, canta si ureaza de bine si de sanatate.

Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus, Cel primit cu slava si ramuri de maslin si finic in Ierusalim de aceleasi multimi care peste o saptamana aveau sa-l rastigneasca. Asa cum isi amintesc batranii satului, plata pentru colindatori erau ouale albe, nefierte, tocmai bune pentru pregatitul Sfintelor Pasti.

Totodata, la sate, pe vremuri, se practicau de Florii si cateva obiceiuri pagane. La miezul noptii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei naframe furate de la inmormantarea unei fete mari.

In Duminica de Florii, ele se spalau cu aceasta apa pe cap, aruncand-o apoi la radacina unui pom fructifer, sperand, in acest fel, sa le creasca parul frumos si bogat. In alte locuri, oamenii nu se spala pe cap in aceasta zi tocmai ca sa nu incarunteasca la fel ca pomii in floare. 

Sursa: traditii-superstitii.ro