Nu exista injectii sau pastile care sa-i aline suferinta. Este povestea sfasietoare a unui batran externat din spital, care nu are unde să se duca. Familia i-a murit, locuinta i-a ars, iar in oras nu exista un centru social, in care omul sa poata sa stea macar o vreme.
Al nimanui. Asa se simte acest barbat batran si bolnav, care-si trage sufletul pe o banca in curtea spitalului.
Barbatul a stat trei zile in spital, timp in care doctorii i-au acordat ingrijiri medicale. Acum este stabil, asa ca nu il mai pot tine internat.
"Pacientul nu are o patologie acuta, care sa necesite investigatii in urgenta, dar cu toate acestea a fost investigat, nu are criterii de internare"
"Am muncit 40 de ani, am fost salariat, am card, am pensie"
Varsta si boala isi spun cuvantul. Omului ii e greu chiar si sa se exprime. Nu cerseste mila nimanui, dar nu intelege de ce nimeni nu-i intinde o mana de ajutor.
"Din pacate, primaria Iasi nu are un centru medico-social, de aceea ne este greu cu rezolvarea acestor cazuri, prin cazarea in adapostul de noapte, neexistand personal specializat pentru astfel de situatii"
"Aceste persoane au nevoie de solutii pe termen lung, pana atunci ei raman in urgenta, nereprezentand urgente"
Povestea domnului Alexandru este trasa la indigo cu cea a sutelor de batrani uitati de familie, dar si de autoritati. Locurile in caminele de batrani si in centrele sociale sunt prea putine pentru toti cei care au muncit o viata, iar acum se vad nevoiti sa traiasca pe strazi.
