Credincioșii din România țin cont de sărbătorile din calendarul ortodox, atât de cele cu cruce roșie cât și de cele cu cruce neagră. Puțini enoriași știu, însă, care este diferența dintre cele două sărbători.
Ce semnifică sărbătorile marcate de cruce roșie.[Sursa foto: google]Sărbătorile cu cruce neagră și cu cruce roșie sunt marcate în calendarul creștin ortodox. Enoriașii de pretutindeni sărbătoresc și respectă aceste date sacre din calendar. Dar care este diferența dintre sărbătorile cu cruce neagră față de cele cu cruce roşie?! „În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie.
În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar”, au transmis preoții.
Puțini enoriași știu însă care sunt diferențele dintre sărbătorile cu cruce roșie și sărbătorile cu cruce neagră. „Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult. Astfel avem sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi. Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze. Apoi avem sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză. Urmează sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare, marcate în calendar cu o cruce simplă și sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră”, explică Marius Cătălin Antohi, preot al Bisericii Sfântul Ilie din Huși, pentru doxologia.ro.
Conform sfinților părinți, care slujesc în bisericile din România, sărbătorile marcate de crucea neagră nu sunt obligatorii. Acestea nu le impun credincioșilor un ritual anume. În schimb, sărbătorile marcate de crucea roșie sunt respectate întotdeauna de enoriași cu sfințenie, ținând seama de toate obiceiurile.
„Accentuez faptul că în zilele cu cruce roşie este bine să ne ferim a lucra ceea ce nu este absolut necesar. Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ţinem, aşa cum avem poruncă să le ţinem pe cele cu cruce roşie. Crucea neagră vrea să ne arate ca este vorba de un sfânt mai important cu o slujbă puţin diferită de zilele de rând. Desigur, dacă avem totuşi evlavie pentru un sfânt trecut cu cruce neagră şi vrem să ţinem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roşie, nu greşim”, a mai spus Marius Cătălin Antohi.
Se pare că diferența dintre aceste categorii de sărbători este din punct de vedere liturgic, dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor.
Citeste si: Calendar Ortodox 27 ianuarie 2021. Ce sărbătoresc astăzi creștinii? Este cruce neagra
În calendarul ortodox avem mai multe sărbători prăznuite. Ca de exemplu: sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi.
Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze;Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Sărbători din calendarul creștin ortodox.[Sursa foto: google]
Sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză;
Citeste si: Când începe Postul Paștelui 2021. Toți credincioșii trebuie să știe asta
Sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare. În calendare sunt marcate cu o cruce simplă;
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
Sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră;
Citeste si: Profețiile Părintelui Arsenie Boca pentru Anul Nou. Ce se va întâmpla?
„Din punct de vedere liturgic, o zi de sărbătoare începe din seara precedentă, odată cu slujba Vecerniei, şi se termină cu slujba Ceasului IX din după-amiaza sărbătorii respective. Teoretic, acesta este intervalul în care nu se lucrează.”, povestește pr. Marius Cătălin Antohi, protopop al Protopopiatului Huşi şi paroh la Biserica „Sfântul Ilie“ din Huşi.
