România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE.
În ultimii ani, o etichetă tot mai des auzită este că tinerii nu vor să muncească. Însă realitatea este mult mai complexă și aduce în prim-plan un conflict aparent între angajații tineri și angajatori, dar și un paradox: deși România înregistrează un procent ridicat de tineri neangajați, aceștia sunt totodată cei care aplică cel mai mult la joburi.
România, pe primul loc în Europa la șomajul în rândul tinerilor
Generația Z, formată din tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, este prima care pune accent pe echilibrul între viața personală și cea profesională, pe sănătatea mintală și pe respectarea drepturilor la locul de muncă. Această generație nu mai acceptă condițiile de muncă aspre și exploatatoare cu care s-au confruntat părinții și bunicii lor. Alexandra, o reprezentantă a acestei generații, subliniază că tinerii nu sunt leneși, ci au doar așteptări diferite.
Matei, un specialist în piața muncii, explică faptul că mulți angajatori nu înțeleg încă schimbările profunde care au avut loc, mai ales în contextul muncii online și al noilor forme de angajare. Astfel, percepția că tinerii „stau degeaba” este eronată. Segmentul de vârstă 18-24 de ani este, de fapt, cel care aplică cel mai mult la joburi pe platformele de recrutare. Problema este că mulți tineri aplică la poziții pentru care nu sunt eligibili, ceea ce le reduce șansele de angajare.
Statisticile arată o situație îngrijorătoare: aproape 20% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri, plasând România pe primul loc în Europa la acest capitol. În contrast, Olanda înregistrează un procent sub 5%, iar media Uniunii Europene este de 11% pentru tinerii care nici nu muncesc, nici nu studiază.
Un factor important în această problemă îl reprezintă cerințele ridicate ale angajatorilor, care solicită adesea experiență de minim doi ani chiar și pentru poziții entry-level, ceea ce descurajează candidații tineri.
Până la finalul acestui an, Generația Z va reprezenta 27% din forța de muncă globală, ceea ce face imperativă adaptarea atât a angajaților, cât și a angajatorilor la noile realități ale pieței muncii.
Citește și: VIDEO Adolescenții citesc tot mai puțin. Cum au schimbat TikTok și Instagram obiceiurile tinerilor
