România se confruntă cu o datorie de aproximativ 666 de milioane de euro către compania farmaceutică americană Pfizer, sumă care include atât costul vaccinurilor nefolosite, cât și penalizările acumulate zilnic.
Situația tensionată a fost adusă în prim-plan de oficiali și politicieni, care dezbat modalitățile de gestionare a acestei datorii și impactul asupra bugetului de stat.
Datoria și penalizările acumulate
Contractul semnat în mai 2021 prevedea achiziția a peste 39 de milioane de doze de vaccin, într-un context în care România se afla în plină goană după imunizare. La începutul procesului, în 2023, suma datorată către Pfizer era de aproximativ 3 miliarde de lei.
Propuneri pentru plata datoriei
Ilie Bolojan, premierul României, susține necesitatea negocierii unei plăți eșalonate a datoriei, cu scopul de a bloca dobânzile zilnice care cresc suma totală. În paralel, ministrul sănătății Alexandru Rogobete propune ca, în schimbul banilor plătiți către Pfizer, România să primească medicamente inovative care să poată fi utilizate în programele naționale de sănătate sau pentru nevoile
Controverse politice
Ideea ministrului sănătății a stârnit reacții dure din partea adversarilor politici, care o consideră „infantilă” și „infarctivă”. Aceștia critică propunerea de a primi în schimbul datoriei „tratamente, vaccinuri sau alte produse” de la Pfizer, considerând-o o soluție nerealistă și ineficientă.
Impactul asupra bugetului de stat
Indiferent de forma în care va fi soluționată plata datoriei – fie integrală, fie eșalonată până în 2030, așa cum speră premierul Bolojan – suma trebuie să fie alocată din bugetul de stat, conform declarațiilor ministrului sănătății.
