România are în prezent peste 1.500 de companii de stat, multe dintre acestea înregistrând pierderi istorice de circa 14 miliarde de lei. Aceste sume ar fi putut fi folosite pentru investiții majore, cum ar fi construirea a trei-patru spitale regionale.
Reforma companiilor de stat din România a devenit o sursă importantă de tensiuni și scandaluri, pe fondul opoziției puternice din partea sindicatelor și a disputelor politice aprinse. Guvernul a anunțat un amplu proces de reorganizare a 22 de mari companii din domeniul energiei și transporturilor, însă măsurile propuse au stârnit reacții vehemente din partea angajaților și a unor actori politici.
Proteste și nemulțumiri în sectorul transporturilor
Angajații Tarom au organizat un protest în fața sediului companiei, exprimându-și dezacordul față de planul de reorganizare anunțat de guvern. Sindicaliștii susțin că operatorul aerian este deja implicat într-un proces de reformă coordonat de Comisia Europeană, iar noile măsuri ar intra în contradicție cu cerințele Bruxelles-ului. Critici dure au fost aduse și doamnei Oana Gheorgheu, considerată fie prost sfătuită, fie lipsită de specialiști în domeniul aviației, în contextul intervenției asupra planului de restructurare.
În paralel, angajații din sectorul feroviar se pregătesc de proteste, nemulțumiți de intenția guvernului de a închide CFR Marfă și de a restructura CFR Călători și CFR Infrastructură, măsuri ce includ concedierea a aproximativ 2.500 de angajați. Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că, spre deosebire de alte țări europene unde peste 50% din fondurile Ministerului Transporturilor sunt alocate sistemului feroviar, în România acest procent a fost sub 10% după Revoluție.
Probleme financiare și necesitatea reformelor
România are în prezent peste 1.500 de companii de stat, multe dintre acestea înregistrând pierderi istorice de circa 14 miliarde de lei. Aceste sume ar fi putut fi folosite pentru investiții majore, cum ar fi construirea a trei-patru spitale regionale. Guvernul intenționează să curețe sectorul companiilor neperformante și să listeze pachete minoritare de acțiuni ale celor profitabile, pentru a atrage investiții și a crește transparența.
Printre companiile vizate pentru listare se numără CEC Bank, Aeroportul București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română. Această decizie a generat dispute politice intense, adâncind fisura dintre PSD și partenerii de coaliție. Unii politicieni susțin că vânzarea acțiunilor minoritare reprezintă o formă de „vânzare a țării”, însă specialiștii în investiții contrazic această ipoteză, subliniind că statul va rămâne majoritar și că listarea este o condiție pentru profitabilitate.
Riscuri majore pentru finanțarea europeană
Un aspect crucial al reformei îl reprezintă condițiile impuse de Comisia Europeană. Dacă România nu va implementa reformele cerute, riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această presiune adaugă un nivel suplimentar de complexitate și urgență procesului de reorganizare.
