În România a apărut un nou trend numit cheapflation, unde produse sunt mai proaste și mai scumpe. Totuși, producătorii reușesc să obțină un profit maxim.
"Scumpirile au născut un nou trend, cheapflation. Formula magică prin care producătorii pot avea profit într-o perioadă în care costurile au explodat. Este fenomenul în care furnizorii umblă la rețetele produselor și schimbă unele dintre ingrediente cu altele mai ieftine. Cu toate astea, produsul la raft este chiar mai scump", a transmis Cristian Sabbagh.
Produse mai proaste, dar mai scumpe
Asta este concluzia multora în ultima perioadă. Alimentele pe care le cumpără de ani buni par că și-au schimbat brusc gustul.
"La brânzeturi s-a schimbat gustul!", a spus un român.
"- S-a schimbat rețeta.
- După ce v-ați dat seama?
- După compoziție! Nu mai arată cum arăta miezul înainte la o pâine!", a spus un român.
Comercianții din țara noastră au observat că produsele de la raft au început să fie diferite.
"Chiar azi am primit o ofertă cu produse lactate care au și denumirea ușor schimbată. Nu e smântână, e specialitate cu smântână. tocmai pentru că proteina animală a fost înlocuită cu proteina vegetală", a declarat Feliciu Paraschiv, reprezentant magazin.
Calitatea alimentelor e din ce în ce mai proastă, arată o analiză a ONG ului Foodwatch. În Franța, organizația a analizat etichetele mai multor alimente. La dulciuri, de pildă, au descoperit că producătorii au înlocuit uleiul de floarea soarelui cu cel de palmier ca să facă economie.
În cazul mezelurilor sau al conservelor cu pește, a fost folosită o cantitate mai mică de carne. Dar să nu credeți că prețurile au scăzut, din contră.
Acest fenomen a primit un nume din partea specialiștilor, cheapflation. Adică schimbarea ingredientelor din rețetă cu unele mai ieftine și scumpirea produsului finit. Trendul nu se oprește doar la alimente, se întinde chiar și la produsele de uz casnic, precum săpun sau detergent.
Valul de scumpiri de anul trecut a declanșat mai multe fenomene. Pe lângă cheapflation, a mai apărut shrinkflation- metoda prin care producătorii au scăzut gramajele, dar au păstrat prețul.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
