Cea mai veche biserică din România se află în Hunedoara. Datează din secolele XII–XIII
În Țara Hațegului, într-un colț de istorie vie din județul Hunedoara, se află unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cu lt din România: Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș. Considerată de istorici drept cea mai veche biserică de piatră încă în funcțiune din țară, acest monument uimitor datează din secolele XII–XIII, fiind ridicat, se pare, pe ruinele unei construcții din secolul IV d.Hr.
Un templu roman devenit biserică
Ce face biserica de la Densuș cu adevărat unică este originea materialelor din care a fost construită. Blocuri de piatră, coloane, capiteluri și chiar altare romane au fost aduse din apropiata Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei romane. Astfel, vechiul templu păgân a fost transformat într-un sanctuar creștin, păstrând în ziduri ecoul mileniilor.
Planul bisericii este neobișnuit: o construcție pătrată (aproximativ 6x6 m), cu un naos străpuns de un turn central sprijinit pe o boltă, și o absidă semicirculară adâncă, atât la interior cât și la exterior.
Un lăcaș cu o istorie confesională bogată
De-a lungul timpului, biserica a slujit mai multor confesiuni: ortodoxă, greco-catolică și protestantă (calvină), reflectând frământările religioase și politice ale Transilvaniei medievale și moderne.
În secolul al XVIII-lea, lăcașul trece temporar în administrarea Bisericii Reformate, pentru ca mai apoi să revină greco-catolicilor, iar în prezent, după 1948, să fie folosit de Biserica Ortodoxă Română.Pictura murală – comoara artistică a bisericii
O altă comoară neprețuită a bisericii este pictura murală din secolul al XV-lea, realizată în 1443 de meșterul Ștefan, unul dintre primii zugravi români cunoscuți. Stilul artistic al acestuia trădează influențele picturii religioase de la Curtea de Argeș, fiind considerat parte a curentului sud-carpatic medieval.
Frescele, redescoperite în urma săpăturilor și restaurărilor din secolul XX, acoperă pereții în patru registre, de la figuri monumentale ale sfinților și ierarhilor, la reprezentări mai naive, dar pline de expresivitate, precum Sfânta Marina lovind un diavol sau Apostolul Bartolomeu purtând pielea pe un băț. O frescă de o rară frumusețe, „Judecata de Apoi”, din naosul vestic, a fost din păcate distrusă aproape complet.
Citește și: Ghid complet pentru o vacanță autentică în Maramureș
Patrimoniu istoric
„Fără pereche în toată românimea”, spunea despre ea Nicolae Iorga. Și pe bună dreptate: din 1991, Biserica „Sfântul Nicolae” de la Densuș se află pe lista monumentelor propuse pentru a fi incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar oficial este clasată ca monument istoric cu codul HD-II-m-A-03307.
Edificiul stă ca mărturie vie a continuității locuirii și a credinței pe aceste meleaguri, o punte între epoca romană și spiritualitatea medievală românească, între piatra altarului păgân și icoanele ortodoxiei bizantine.
Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, şi deţine o experienţă de 14 ani în cadrul presei din România.
Şi-a început cariera în presa scrisă, iar ulterior a făcut tranziţia către mediul online, în special pe segmentul SEO.
În prezent, ocupă poziţia de SEO Specialist pentru stirilekanald.ro şi radioimpuls.ro, din cadrul trustului Dogan Media.
Este pasionată de lectură, schi, drumeţii montane, de pictură şi de tot ce înseamnă tehnologie.
