Guvernul a aprobat investiţii de peste 124 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii şcolare
Ministerul Educaţiei anunţă că Guvernul a aprobat, vineri, investiţii de peste 124 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii şcolare. Astfel, un proiect în valoare de 100 de milioane de euro vizează reabilitarea şcolilor din zonele cu cel mai mare risc seismic, asigurarea standardelor minime privind instalaţiile sanitare şi încălzirea. Un alt proiect, al cărui buget a fost suplimentat, vizează construirea şi dotarea a 400 de grădiniţe.
"Guvernul României a aprobat în şedinţa de astăzi, 4 decembrie, Acordul de principiu privind contractarea de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a unui împrumut, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, pentru susţinerea proiectului „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile”. Obiectivele majore ale proiectului sunt: modernizarea infrastructurii şcolare din România, asigurarea standardelor minime privind instalaţiile sanitare, canalizarea, accesul universal, încălzirea, ventilaţia şi eficienţa energetică. Astfel, se vor crea condiţii adecvate pentru protecţia elevilor şi a profesorilor în caz de cutremure, incendii, furtuni sau inundaţii",
Investiţii de peste 124 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii şcolare, aprobate de Guvern
Totodată, se vor realiza investiţii integrate în infrastructura şcolară, în săli de clasă inteligente, se va oferi sprijin pentru investiţii viitoare în infrastructura şcolilor durabile şi moderne, respectiv a managementului proiectului privind "componenta de răspuns la situaţii de urgenţă de natură contingentă".
Proiectul va fi implementat într-o perioadă de circa cinci ani şi va cuprinde aproximativ 70 de şcoli selectate pentru reabilitarea cu prioritate, atât din zona urbană, cât şi din cea rurală. Şcolile care vor fi selectate se află în aria cu cel mai mare risc seismic din România (Bucureşti şi judeţul Ilfov- zona 4, pentru care nu se pot accesa fonduri europene nerambursabile), precum şi în judeţele Buzău, Vrancea, Prahova, Argeş, Brăila, Galaţi, Iaşi.
Conform MEC, în selecţia şcolilor vor fi luate în considerare criterii precum: nivelul de rezistenţă în cazul producerii unor eventuale dezastre (cutremure, inundaţii etc.), fluctuaţia demografică, procentul elevilor aparţinând comunităţilor minoritare şi/sau defavorizate, nivelul de trai al comunităţii respective etc.
Ministerul Educaţiei va derula proiectul prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare (UMPMRŞU). În toată perioada de implementare a proiectului "Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile”,
Ministerul Educaţiei va urmări respectarea cadrului general privind elaborarea programării bugetare anuale şi va lua toate măsurile necesare pentru cuprinderea în bugetele anuale a sumelor necesare implementării acestui proiect.Executivul a aprobat Hotărârea prin care bugetul proiectului "Reforma educaţiei timpurii în România (PRET)”
"De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice va întreprinde demersurile corespunzătoare pentru solicitarea acestui împrumut din partea BIRD, precum şi pentru parcurgerea celorlalte etape pentru contractarea împrumutului, respectiv pentru negocierea, semnarea şi aprobarea acordului de împrumut, conform legislaţiei în vigoare, în corelare cu desfăşurarea procesului de aprobare la
Tot în şedinţa de vineri, Executivul a aprobat Hotărârea prin care bugetul proiectului "Reforma educaţiei timpurii în România (PRET)” se suplimentează cu suma de 24,08 milioane de euro. Acest proiect, implementat de Ministerul Educaţiei prin Unitatea de Management a Proiectului privind Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare, presupune construirea şi dotarea cu mobilier a 400 de grădiniţe.
Principalul obiectiv al acestui proiect este îmbunătăţirea infrastructurii educaţiei timpurii, pentru a reduce dezechilibrele de calitate între zonele sărace şi zonele urbane, prin construirea de grădiniţe noi, dezvoltarea profesională şi pregătirea personalului, respectiv asigurarea materialelor educaţionale şi a infrastructurii-suport.
Citeste si: Trenuri noi la metroul din București. Vor arăta la fel ca cele din Sydney
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
