Guvernul va aproba strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025

Guvernul va aproba strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025

Executivul urmează să adopte în şedinţa de joi, de la ora 18.00, un proiect de hotărâre care aprobă Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi are în vedere întreţinerea şi modernizarea căii ferate. Premierul Ludovic Orban a afirmat recent că urmează ca Guvernul să adopte un proiect de hotărâre privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile. Ultimul document care a prelungit starea de alertă a intrat în vigoare pe 15 octombrie.

„Prezentul proiect de hotărâre stabileşte direcţiile de acţiune strategică necesare pentru reabilitarea transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor şi pentru integrarea în sistemul feroviar unic european. Scopul principal al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare constă în fundamentarea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare. Strategia identifică drept principală prioritate creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Strategia acoperă toate domeniile relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, respectiv: mentenanţa (întreţinere şi reparaţii), operarea, reînnoirea şi modernizarea/dezvoltarea”, potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre a Executivului.

Direcţie de acţiune prioritară pe linia creşterii competitivităţii transportului feroviar constă în recuperarea accelerată a restanţelor în ceea ce priveşte reînnoirea infrastructurii feroviare, potrivit sursei citate

Așadar există această strategie care va fi aprobată în şedinţa de joi care „propune un program eşalonat pe 15 ani care asigură în mare măsură eliminarea restanţelor existente şi care va genera o creştere relevantă a performanţelor

infrastructurii feroviare”.

Premierul Ludovic Orban a afirmat luni că este în pregătire o nouă hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă, însă Executivul nu doreşte să impună noi restricţii, că numărul infectărilor să scadă treptat pentru ca lumea să revină încet la o viaţă normală. Pe 15 octombrie a intrat în vigoare prelungirea stării de alertă, printr-o hotărâre a Executivului.

Guvernul are în primă lectură şi două proiecte de ordonanţă de urgenţă, prina pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 şi a doua pentru suspendarea, modificarea şi completarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Citeste si: Veste șocantă în Constanța: Aproape jumătate din echipajul fregatei "Regina Maria" confirmat cu COVID-19

Totodată, pe ordinea de zi figurează un proiect de hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „ Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulaţie”

„Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, răspunde de modul de utilizare a sumelor aprobate conform prevederilor prezentei hotărâri”, arată proiectul de hotărâre.

Citeste si: Răsturnare de situație în cazul nurcilor infectate cu coronavirus în Danemarca

„La 6 octombrie 2021 urmează să expire mandatele a paisprezece judecători şi a şase avocaţi generali din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), printre care şi mandatul judecătorului român”,

arată memorandumul.


Autor

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.

Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.

Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.

Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.

Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.

Îți Recomandăm Și...
Parteneri