Maladiile nemiloase care au îngrozit lumea modernă înainte de pandemia de coronavirus! Ce ravagii au făcut Ebola, boala vacii nebune, febra Dengue și gripa aviară!

Maladiile nemiloase care au îngrozit lumea s-au răspândit cu repeziciune.

Radu Constantin, duminică 22 martie 2020 , 11:58

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Maladiile nemiloase care au îngrozit lumea au fost trecute în revistă. “Secolul XX a rămas în istoria neagră nu numai prin hecatombele celor două războaie mondiale şi ale celor regionale, dar şi prin apariţia unor maladii ca SIDA sau Ebola, cărora nu li s-a găsit nici sursa, nici leacul. "Boala vacii nebune" şi gripa aviară sunt doar două dintre maladiile ce au provocat victime animale şi umane, deopotrivă. Modalităţile de creştere a animalelor şi condiţiile de trai din marile aglomerări umane, apoi globalizarea comerţului şi a transporturilor asigură extinderea rapidă pe tot Pământul a acestor epizootii şi epidemii. Omenirea a conştientizat pericolul febrei aftoase în 2001, când Marea Britanie s-a confruntat cu o epidemie care a provocat pagube de miliarde de lire sterline şi a dus la sacrificarea a peste 6,5 milioane de bovine şi ovine. În epoca modernă, cel mai recent caz de transmitere datează din 1966, şi s-a produs în Northumberland, Anglia. Maladia de origine virală a fost semnalată, în ultimii ani, în Europa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Asia. Cele trei focare de febră aftoasă cu care se confruntă, în aceste zile, sudul Marii Britanii au determinat Uniunea Europeană să îşi ia măsuri de protecţie pentru a evita situaţia din 2001, când maladia a cuprins întregul continent. Comisia Europeană a interzis exporturile de animale şi produse derivate din carne provenite din Marea Britanie, după ce, în provincia spaniolă Catalunia, 48 de de ferme au importat aproape 2.000 de bovine din Albion.”, scria Adevărul în 2007. (vezi ce i s-a întâmplat Anamariei Prodan în Dubai, în plină pandemie de coronavirus)

Citeste si: Ce persoane trebuie să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile? Măsura impusă de autorități

Citeste si: VIDEO| Stare de urgență. Psihologul Cristian Andrei ne spune ce ar trebui să facem în astfel de momente

Citeste si: Cum se protejează vedetele de CORONAVIRUS? Ce fac Alina Eremia, Ana Baniciu și Nicoleta Nucă

“Numită "boala vacii nebune", din cauza modului ciudat de manifestare a animalelor, maladia a erupt în anul 1992-1993, când s-au înregistrat peste 100.000 de cazuri de boală la vite. Maladia a apărut în urma practicii de suplimentare a hranei vitelor cu resturi de carne provenite de la oi ce sufereau de scrapie, în scopul creşterii producţiei de lapte şi carne. Această modalitate de hrănire a început să fie folosită încă din anii "30. Devenită o regulă în fermele zootehnice din întreaga lume, practica i-a afectat chiar pe cei care au descoperit-o. Deşi primele rapoarte oficiale negau faptul că ESB se poate transmite la om, în 1996 guvernul britanic a recunoscut existenţa unor victime umane ale bolii vacii nebune. Marea Britanie a exportat peste 460.000 de animale bolnave înainte de a se institui interdicţia. Rezultatul: o adevărată isterie în întreaga lume, reacţie justificată de mai multe cazuri de decese la om. Efectele epidemiei se resimt şi astăzi. Nici România nu a fost ocolită de epidemie. În raportul de evaluare din 2006 al Comisiei Europene, în vederea integrării ţării noastre în UE, se menţiona că sunt necesare măsuri pentru eficientizarea strângerii datelor despre boala vacii nebune. ”, s-a scris depre maladie.

Maladiile nemiloase care au îngrozit lumea. Febra Dengue, provocată de un țânțar

„Sezonul musonic nu a adus în Asia de Sud-Est doar inundaţiile şi umiditatea obişnuite, ci şi o puternică epidemie de febră dengue. Până acum, maladia a făcut 1.100 de morţi în Indonezia, din 100.000 de cazuri. În Myanmar s‑a ajuns la 100 de morţi, din 8.000 de cazuri; pentru comparaţie, în întreg sezonul trecut au existat 11.000 cazuri şi 132 de victime. Chiar şi în securizatul Singapore au existat trei cazuri fatale. Maladia este provocată de ţânţarul Aedes aegypti şi se manifestă prin febră severă, dureri de cap, frisoane şi crampe musculare - posibil chiar febră hemoragică. Nu are vaccin, iar antiviralele existente nu sunt eficiente. Pentru minimizarea efectelor epidemiei, pacienţii sunt reţinuţi 3-5 zile în casă, pentru a preveni contactul cu alţi ţânţari - febra dengue nu se transmite de la om la om, ci numai prin intermediul ţânţarilor. În Bangkok, lucrători ai Departamentului de sănătate publică le explică turiştilor, prin megafoane, cum să se ferescă, iar colegi de-ai lor mascaţi împrăştie insecticide în fiecare colţişor accesibil. Autorităţile sanitare cer golirea oricărui recipient cu apă stătută, pentru împiedicarea înmulţirii ţânţarilor. Cu toate măsurile guvernamentale locale, OMS, citată de Reuters, estimează că epidemia de febră dengue din Asia priveşte circa 40% din populaţia lumii, întrucât vremea caldă, ploile masive şi aglomeraţiile urbane o poartă din ţară în ţară. În mare pericol se găseşte Cambodgia, unde o mare parte a populaţiei trăieşte în mahalale extrem de sărace, fără acces la asistenţă medicală adecvată.”, s-a relatat despre febra dengue.

Ebola s-a manifestat pentru prima oară în 1976, în Yanbuku, Zair, în prezent Republica Democrată Congo, în apropierea unui râu cu numele Ebola. În numai două luni, febra hemoragică a lovit 318 persoane, dintre care numai 38 au scăpat cu viaţă. Ea s-a manifestat de atunci în Africa Centrală de 14 ori şi de fiecare dată cu dramatism: oamenii atinşi de Ebola încep să sângereze şi mor în chinuri groaznice. Epidemia dispare la fel de brusc cum a apărut, iar cei care scapă îşi duc cu greu viaţa mai departe, mai ales dacă şi-au văzut apropiaţii stingându-se în chinuri sub ochii lor. Omul nu este însă singurul "animal" vulnerabil la acţiunea virusului Ebola. Diverse alte specii de mamifere din regiunile centrale ale Africii sunt lipsite de apărare în faţa acestui agent patogen extrem de virulent. Maimuţele antropoide - cimpanzeii si gorilele -, cele mai apropiate rude ale noastre din regnul animal, sunt, ca şi oamenii, sensibile. De altfel, descoperirea unui număr mare de cadavre ale acestor maimuţe este, de obicei, un semn care anunţă izbucnirea epidemiilor. Şi alte specii de maimuţe, precum şi câteva ierbivore se pot îmbolnăvi de Ebola. Consumarea cărnii unor asemenea animale, importantă sursă de hrană pentru localnici, pare să fie una dintre căile prin care virusul se transmite.

Maladiile nemiloase care au îngrozit lumea. SARS a fost prima epidemie a secolului XXI

SARS a speriat omenirea Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) este prima epidemie mondială a secolului XXI. Cu siguranţă că nu va fi şi ultima. Epidemia de SARS a izbucnit în 2003 în provincia chineză Guangdong şi s‑a extins la populaţia din Asia de Sud-Est (Hong Kong, Vietnam, Singapore şi Taiwan). Boala a fost transmisă în alte peste 20 de ţări (unde cazurile au fost sporadice), în special Canada (Toronto), prin intermediul persoanelor infectate care au călătorit în străinătate folosind liniile aeriene de transport. Conform ultimelor statisticilor date publicităţii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au existat aproape 9.000 de victime ale SARS, dintre care aproape 800 au fost ucise, alte 8.000 fiind doar afectate de ea. Primul a fost lovit un om de afaceri american internat la spitalul francez din Hong Kong, după o călătorie cu avionul în Shanghai. El a dezvoltat o pneumopatie cu cauze neînţelese. S-a crezut, la început, că este un sindrom gripal şi chiar o formă de SIDA supraacută. Carlo Urbani, expert în patologii infecţioase al OMS, venit încă din februarie în zonă, a stabilit că era vorba de o boală necunoscută (de care el însuşi avea să moară la 29 martie 2003). După cercetări de câteva luni, s-a identificat ca agent patogen aflat la originea epidemiei un virus aparţinând familiei Coronavirus. Aceste virusuri provoacă diverse boli la animalele din şepteluri şi, uneori, forme uşoare de răceală la oameni. Coronavirusul asociat SARS are o structură genetică unică, dar asemănătoare celei a virusurilor izolate din carnea animalelor vândute pe piaţa chineză. Până în prezent, nu există un tratament specific pentru această boală.

Virusul care ucide şi păsări, şi oameni i se atribuie secerarea a aproape 200 de vieţi omeneşti, a ucis milioane de păsări în întreaga lume, cu precădere în ţările asiatice. Izbucneşte ciclic, făcând victime mai ales în rândul păsărilor. Nu i s-a dat de capăt niciodată până acum, în ciuda numeroaselor vaccinuri sau medicamente. După 2000, din cauza violenţei cu care a lovit în Europa, oamenii s-au temut că se va transforma în pandemie. Popular i se spune "gripă aviară". Identificată în Italia, în urmă cu mai bine de 100 ani, boala s-a transmis prima dată de la păsări la om în anul 1997, în Hong Kong, când a ucis şase din cei 18 bolnavi infectaţi. Cele mai multe cazuri de infecţie cu gripa aviară la oameni au rezultat în urma contactului direct cu păsări infectate (vii sau moarte) sau în urma contactului cu suprafeţe contaminate cu secreţii sau excreţii ale păsărilor bolnave. Din cauză că virusul infectează păsările migratoare, se poate răspândi peste tot în lume. Se pare că păsările migratoare transmit păsărilor de curte formele uşoare ale bolii şi, în urma mutaţiilor virusurilor gripale, apar la acestea forme grave de boală. Virusul H5N1 a luat vieţile a 192 de oameni până în prezent, majoritatea din Asia. Din cele 319 cazuri descoperite până acum, 256 provin din Asia, iar dintre cei 192 de morţi, 165 au fost asiatici. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns şi în România, fiind identificat în mai multe localităţi. România a fost prima ţară europeană unde prezenţa acestui virus a fost confirmată în mod oficial. Îngrijorarea cercetătorilor este ca nu cumva, odată ajuns la oameni, virusul să sufere alte mutaţii care să-l facă transmisibil de la om la om, declanşându-se astfel o pandemie ce ar putea ucide milioane de oameni. Timm C. Harder şi Ortrud Werner, în lucrarea despre gripa aviară "Avian Influenza", susţin că păsările manifestă semnele bolii la câteva zile după ce au fost infectate de virus. La oameni, perioada de incubaţie este între două şi 17 zile. Chiar dacă boala este greu de contractat, ea se răspândeşte repede odată ce a pătruns în organism. Tratamentul gripei aviare se limitează la câteva medicamente antivirale, care iniţial au tratat alte tipuri de gripă.

 

Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si