Australia devine prima democrație occidentală care introduce prin lege vârsta minimă pentru folosirea platformelor de social media. Decizia intră în vigoare luna aceasta și obligă companii precum Meta, TikTok sau YouTube să închidă conturile utilizatorilor sub vârsta stabilită și să implementeze sisteme stricte de verificare a vârstei.
Măsura este susținută de ministra familiei, Anika Wells, care invocă date internaționale privind dependența digitală a adolescenților — inclusiv rapoarte recente din Europa și România.
Australia fixează vârsta minimă de 16 ani pentru social media
Noua lege, intitulată Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024, reprezintă cea mai dură intervenție legislativă a unui stat occidental în relația dintre minori și platformele digitale. Actul modifică legislația deja existentă privind siguranța online și introduce o regulă simplă, dar cu impact masiv: nicio platformă majoră de social media nu mai poate permite crearea unui cont pentru persoane sub 16 ani.
Noile prevederi intră în vigoare în 10 decembrie 2025, conform agenției AP News, care notează că Australia va fi prima țară din lume cu un astfel de prag legal atât de ridicat.
Legea se aplică unor platforme precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, YouTube, Reddit, Twitch, Threads, X (Twitter), adică acele servicii definite oficial de eSafety Commissioner drept „social media supusă restricțiilor de vârstă”.
Nu este o interdicție totală asupra accesului la conținut — adolescenții pot viziona materiale publice ca utilizatori neautentificați — însă deținerea unui cont este ilegală pentru minorii sub vârstă.
Pentru companii, amenzile pot ajunge la 50 de milioane AUD sau până la 5% din cifra de afaceri globală, conform cadrului general din Online Safety Act 2021.
De ce această măsură? Declarațiile dure ale ministei Anika Wells
Anika Wells, ministra pentru Familie și Servicii Sociale, a prezentat public măsura într-un limbaj neobișnuit de ferm, invocând o „criză globală a dependenței digitale” în rândul adolescenților.
„ Adolescenții din întreaga lume dezvoltă dependențe care le afectează somnul, sănătatea mintală și modul în care se raportează la sine ”, a declarat Wells într-un interviu citat de presa australiană. Oficialul a precizat că statul trebuie să „repună controlul în mâinile părinților, nu în cele ale platformelor”.
Guvernul australian a argumentat măsura prin creșterea numărului de cazuri de anxietate și depresie în rândul tinerilor (date prezentate în briefing-urile Ministerului Familiei); expunerea la cyberbullying și la conținut problematic, inclusiv autovătămare (raportat de eSafety); algoritmi care îi direcționează pe minori
Wells a menționat în discurs și rapoarte internaționale, inclusiv din Europa și România, care confirmă amploarea fenomenului.
Cum va funcționa interdicția: verificarea vârstei și obligațiile platformelor
Pentru a respecta legea, marile platforme trebuie să implementeze sisteme robuste de „age assurance” — mecanisme menite să stabilească dacă un utilizator are sau nu 16 ani.
În Age Assurance Technology Trial, realizat de eSafety în 2023–2024, au fost testate mai multe metode: verificare a documentelor de identitate, estimare biometrică a vârstei (analiză facială), identificare comportamentală și combinarea mai multor tehnici.
Raportul final al eSafety arată că verificarea actelor e precisă, dar ridică probleme legate de confidențialitate și accesibilitate, biometria are acuratețe mare, însă poate deveni intruzivă, metodele comportamentale sunt cele mai puțin intruzive, dar și cele mai puțin precise.
Platformele au început deja modificări. YouTube a anunțat că va deconecta automat utilizatorii identificați sub 16 ani, va limita funcțiile de cont și va ascunde conținutul creatorilor minori până la împlinirea vârstei. Meta va închide conturile utilizatorilor sub 16 ani și va introduce proceduri de contestare a vârstei.
Controverse: protecție sau supraveghere?
Măsura a generat reacții intense din partea experților și a organizațiilor pentru drepturi civile. Australian Human Rights Commission avertizează că legea ar putea duce, în practică, la o verificare universală a vârstei — adică toți utilizatorii, inclusiv adulții, ar trebui să își dovedească identitatea.
Printre criticile principale se numără: risc de colectare la scară largă a datelor sensibile (ID-uri, date biometrice); vulnerabilitate la breșe de securitate; posibilă limitare a libertății de exprimare pentru adolescenții activi civic; potențiala pierdere a instrumentelor de control parental (de exemplu, istoricul YouTube Kids), care poate reduce, nu crește siguranța copiilor.
Experții în tehnologie citați de ABC News avertizează și că interdicția poate fi ocolită relativ ușor prin VPN, date false sau conturi de proxy.
Ce rapoarte europene și românești indică dependența digitală a adolescenților
Deși Anika Wells nu a numit explicit studiile, presa internațională și analizele disponibile indică mai multe surse care documentează fenomenul în Europa, inclusiv în România.
Date europene citate frecvent de guverne și ONG-uri
Joint Research Centre (JRC) – Comisia Europeană
Raportul JRC despre impactul social media asupra copiilor (2023–2024) arată o creșterea timpului petrecut online de copiii între 9–16 ani; vulnerabilitatea la presiune socială, anxietate și efectele algoritmilor; riscuri crescânde de dependență digitală.
European Data Journalism Network (EDJNet)
În analizele transnaționale, EDJNet notează utilizare intensivă a smartphone-ului la adolescenții din Europa Centrală și de Est; creștere semnificativă a problemelor legate de somn și stres asociate timpului online.
Analiză EDJNet – „Romania: from ‘keys around the neck’ to ‘phones everywhere in one generation’” Articolul descrie o schimbare accelerată a obiceiurilor digitale: utilizare aproape permanentă a telefonului în rândul tinerilor; semne de dependență digitală; presiune socială intensificată prin social media.
Aceste rapoarte sunt statistice, nu clinice, însă sunt verificate și citate frecvent de presa europeană — iar ele conturează fenomenul la care se referă ministra australiană.
Australia, laborator global pentru reglementarea rețelelor sociale
Guvernul australian sugerează că măsura ar putea deveni un model internațional. Franța, Danemarca și Noua Zeelandă au anunțat deja că urmăresc evoluția Australiană pentru posibile reglementări similare.
În lunile următoare, eSafety va publica ghidurile finale de implementare, iar platformele vor fi obligate să demonstreze că iau „pași rezonabili” pentru a preveni utilizarea sub vârstă.
Australia marchează o schimbare majoră în relația dintre stat, copii și platformele digitale. Pentru prima dată, responsabilitatea nu mai cade pe părinți, ci pe companii — care riscă sancțiuni uriașe dacă nu protejează minorii.
Faptul că Anika Wells citează rapoarte ce includ și România arată că fenomenul dependenței digitale nu este izolat, ci global. Iar reglementările care încep acum în Australia ar putea schimba modul în care funcționează rețelele sociale în întreaga lume.
