Numărul de japonezi care se sinucid – fenomen exacerbat de repercursiunile economice și sociale ale măsurilor anti-pandemie – este mult mai mare decât al celor care mor de Covid-19, informează CNS News.
Deși Japonia a reușit să țină sub control pandemia mult mai bine decât multe alte națiuni, menținând bilanțul deceselor sub 2.000, statisticile poliției arată că numărul sinuciderilor a fost de 2.153 în octombrie, a patra lună de creștere consecutivă a acestui fenomen, potrivit Hotnews.ro.
De la începutul acestui an, peste 17.000 de oameni și-au luat viața. Creșterea a fost de 600 în octombrie față de aceeași lună a anului trecut, sinuciderile femeilor, o treime din total, crescând cu peste 80%.
Citeste si: Cât timp vom mai purta mască? Ce spun specialiștii
Femeile au suferit cele mai grele efecte ale pandemiei
Femeile au suferit cele mai grele efecte ale pandemiei din punct de vedere al pierderii locurilor de muncă și al insecurității, notează sursa citată.
Sinuciderile din rândul copiilor, deși acoperă o fracțiune din total, au fost și ele mai numeroase anul acesta.
Citeste si: Nelu Tătaru, anunț important despre situația locurilor la ATI pentru pacienții COVID
De ce au scăzut sinuciderile în Japonia până în luna iulie
Japonia se luptă de mult cu fenomenul sinuciderilor, o problemă cu motive complexe, dar statisticile au fost pe o pantă descrescătoare anul acesta până în iulie, când trendul s-a schimbat, posibil din cauză că valul de atitudine pozitivă contra pandemiei (”luptăm împreună”) s-a atenuat, iar ”perna” ajutoarelor de stat a dispărut.
Sursa: Hotnews.ro
Are o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, online și TV, cu specializare în domeniile economic, politic și relații internaționale.
A ocupat de-a lungul timpului poziții de redactor, editor sau editor coordonator în instituții media precum Revista 22, Cariere, Business Standard, Realitatea TV, Gandul. Face parte din echipa stirilekanald.ro din iulie 2020.
Absolvent de Filosofie și Jurnalism, cu masterat în Știintele comunicării, a dezvoltat o pasiune pentru domeniul resurselor umane. Colaborează de 12 ani cu HR Club pentru realizarea Manualului de bune practici în Managementul resurselor umane. În ultimii ani a derulat mai multe proiecte de ghost-writing, cu cărți publicate la edituri de prestigiu din România.
