Eelaz Biarneix, descendent al Regelui Mihai I, își asumă public identitatea non-binară.
Eelaz Biarneix, descendent al Regelui Mihai I al României, s-a remarcat în ultimii ani prin activitatea artistică și implicarea în comunitatea LGBTQ+. Și-a asumat identitatea non-binară și face parte dintr-o generație tot mai vizibilă în rândul familiilor regale europene, care își exprimă deschis identitatea și susține diversitatea.
Un membru al familiei regale a României își asumă identitatea non-binară
S-a născut în 1999 sub numele Elisabeta-Maria, este fiica Principesei Sofia a României și a omului de afaceri francez Alain Michel Léonce Biarneix și a crescut între Franța, Belgia și România.
Eelaz a avut parte de un traseu personal complex, marcat de tensiuni familiale și rupturi dinastice, dar și de sprijin în cariera artistică. A urmat cursuri la o prestigioasă școală de arte din Belgia și își desfășoară astăzi activitatea ca ilustratoare și activistă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+. În vara anului 2025, Eelaz a fost una dintre figurile centrale ale paradei LGBTQ+ din Europa, apărând alături de alte personalități regale precum Maud Angelica, fiica prințesei Marta Louise a Norvegiei, care și-a declarat public bisexualitatea.
Presa spaniolă a publicat un material amplu dedicat vizibilității în rândul familiilor regale europene, în care Eelaz și Maud Angelica sunt descrise ca simboluri ale acceptării în cadrul unor instituții tradițional conservatoare.
„ Un membru al Familiei Regale a României, nepoată a ultimului monarh, Regele Mihai I — care a domnit până în 1947 — a fost, la rândul său, deschisă în privința identității sale. Cum România este o republică, iar monarhia a fost abolită, Elisabeta-Maria are descendență regală, dar este un cetățean obișnuit.
Poate tocmai această poziție i-a oferit libertatea de a-și trăi viața autentic, fără constrângeri sau prejudecăți. ”
Citește și: Ultima noapte în viață a celui mai bogat român din toate timpurile. S-a stins într-una dintre cele mai cunoscute clădiri de pe Calea Victoriei, din București
„Nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna”
Povestea familiei este una aparte în peisajul post-monarhic românesc. Principesa Sofia, a patra dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai și Reginei Ana, a fost exclusă de la succesiunea la tron în urma căsătoriei cu Alain Biarneix, o decizie care a afectat statutul întregii familii. Titlurile regale au fost pierdute, dar ulterior recâștigate după divorțul din 2002, în ciuda faptului că familia regală nu mai are un rol constituțional în România.
După ani petrecuți în Franța, Principesa Sofia s-a întors în România în 2018, în timp ce Eelaz locuiește în Belgia. Mama sa este activă în domeniul cultural și educațional, reprezentând-o pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la evenimente oficiale interne și internaționale, fiind membră a Consiliului Regal și a Consiliului Director al Fundației Regale Margareta a României.
Pe unul dintre conturile personale, Eelaz își definește identitatea ca fiind „ambiguă”.
Într-o postare publicată pe 31 martie, cu ocazia Zilei Internaționale a Vizibilității Transgen, a transmis un mesaj ferm: „
Le reamintesc urmăritorilor mei (și celor care continuă să mă catalogheze greșit) că nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna. Sunt într-un punct intermediar, într-o zonă gri. Folosesc pronume neutre din punct de vedere al genului sau masculine atunci când nu sunt disponibile.
La naiba cu transfobia și cu TERF-urile ”.
În timp ce Eelaz continuă să-și croiască propriul drum în afara normelor impuse de titlurile moștenite, alte familii regale europene dau semne clare de deschidere. În Norvegia, Maud Angelica este sprijinită public de familia sa după ce și-a declarat bisexualitatea. În Germania, Ducele Francisc de Bavaria, șeful Casei Wittelsbach, a recunoscut în 2021 că este homosexual, pozând la 87 de ani alături de partenerul său, Thomas Greinwald.
Alte exemple vin din Suedia, Olanda, Danemarca și Spania, unde casele regale au sprijinit deschis comunitatea LGTBIQ+, fie prin participare la marșuri Pride, fie prin implicare instituțională sau discursuri publice. De exemplu, în 2014, regele și regina Spaniei au primit la palat organizațiile naționale ale persoanelor LGBTQ+, într-un gest fără precedent. Deși familia regală română a acceptat revenirea Principesei Sofia, deschiderea față de identitatea neconformistă a fiicei sale nu a fost exprimată public.
Citește și: Tranșeul în care a murit Ecaterina Teodoroiu a fost descoperit după 100 de ani. Iar acum devine decorul unui film documentar
