Confruntarea arborilor: Prunii și corcodușii pierd teren în fața palmierilor
Înalți, pitici, mai groși sau mai subțiri, artificiali sau naturali, de când cu încălzirea globală, arborii exotici eclipsează încet și sigur corcodușul și prunul nostru cel de toate zilele.
„- Sunt mai frumoși palmierii decât corcodușul? Dacă ar fi un concurs în lumea plantelor, cine ar câștiga, corcodușul sau palmierul?
- Cred că corcodușul, pentru că face țuică. Palmierul nu face nimic”, se amuză românii.
Palmierii câștigă teren în fața corcodușilor
Îmbătat de frumusețea arborilor, n-avea să știe edilul că va da startul unui scandal. Din fotoliul de Primar General, Nicușor Dan n-a văzut cu ochi buni palmierii și a venit glonț în
„Ne-am trezit ieri cu acești copăcei. O să-i scoatem și o să-i ducem domnului Negoiță. La primărie, acolo. O să se pomenească cu ei. Suntem un stat de drept, trebuie să respectăm legea”, este părerea Primarului General.
Nici nu au apucat palmierii să facă priză cu pământul românesc că au și fost urcați în mașini și trimiși înapoi la expeditor: Primăria Sectorului 3. Asta spre uimirea trecătorilor, care nici ei n-au apucat să-și facă un selfie sub frunza de palmier.
Alți 14 palmieri au fost plantați pe podul nefinalizat care ar trebui să lege Capitala de autostradă: o zonă verde, tropicală, spune cu mândrie primarul Negoiță.
Citește și: VIDEO- Asta-i România! Raiul dincolo de zgomot: Povestea familiei Stanciu
Însă, adevărata armată de palmieri e abia în formare, spune primarul Negoiță care pregătește marea contraofensivă cu peste 300 de arbori exotici: de la măslini, curmali, până la portocali și bananieri. Altfel spus, străzile Bucureștiului se vor transforma în grădini tropicale.
Și totuși... palmierul? De unde vine palmierul? Cum a ajuns cocotierul tropical să se lipească de inima edililor care au riscat totul doar ca să îl aibă în grădina lor?
Înapoi în timp: De unde a pornit moda palmierilor în Capitală?
Ne întoarcem în timp, când legenda spune că primii palmieri ar fi fost oltenești. Se întâmpla în urmă cu 8 ani, în comuna Cungrea, acolo unde un primar care, între timp a ajuns la răcoare, a vrut să aducă pe ulițe atmosfera din locurile calde.
Edilul ar fi investit ceva bani pe patru cocotieri portocalii de plastic şi pe 8 parcuri, în comuna fără apă curentă si canalizare la acea vreme. Mulți spun că de aici ar fi pornit moda tropicală, adoptată apoi de Capitală, așa că, într-o zi cu soare ne-am făcut și noi drum până la Cungrea.
Patru palmieri fistichii, artificiali au stat o vreme în fața primăriei, își amintesc și acum cu nostalgie sătenii.
„- Vă e dor de ei? V-ați atașat de ei așa, cumva...
- Da.
- Dar cum au dispărut?
- Nu știu.
- Ce e mai reprezentativ pentru oltean? Prazul sau palmierul?
- Prazul. Prazul. Da, da.
- Dar dacă ar veni primarul să vă facă palmieri de-a stânga și dreapta drumului, ce ați spune?
- Ar fi frumos”.
Palmierii făcură bine pentru designul comunei... măcar erau frumoși dacă nu dădeau roade. Visul exotic n-a ținut prea mult. Într-o zi oamenii s-au trezit că le-au dispărut cocotierii și odată cu ei și edilul.
Anii au trecut, palmierii au rămas o amintire, iar la primărie a ajuns un alt edil, convins că la Cungrea, cu un palmier vopsit nu se face primăvară.
„Nu cred că erau necesari niște palmieri. Erau investiții mai importante”, spun sătenii.
Palmierul e fudulie, utilitățile sunt temelie, spune actualul edil.
Și când credeam că nu mai există urmă de palmier la Cungrea, ce să vezi? În grădina lui nea Ion fâlfâie semeți doi palmieri verde-brotac.
„- Palmierul de tablă. Specie nouă românească.
- E al dumneavoastră?
- Da.
- Cum v-a venit ideea?
- Nu e făcut de mine, e făcut de tatăl meu. Are și el unul la poartă, la el.
- Nu pot să cred.
- E, nu? Și a zis că trebuie să am și eu, nu numai el.
- Deci acum există doar palmierul dumneavoastră și al tatălui dumneavoastră. Ce îi puneți la rădăcină, ca să crească?
- Picurări”, s-a amuzat nea Ion.
Omul ne spune că atât s-a putut, cu puțină imaginație și materialele rămase de la construcția casei: doi palmieri și o statuie.
„- Din ce e făcut palmierul?
- Din fier, din tablă.
- Și sus, acolo, plastic?
- Nu, domne, niciun plastic, e tablă. Îți aduc scaunul să vezi că e tablă. Casa mi-a luat foc și mi-a rămas tablă. Am spus, ce să fac eu cu tabla?
- V-a ars casa și ați zis, de jale fac un palmier.
- Da.
- Extraordinar. Și statuia din ce e făcută?
- E numai din beton. Mai fac un palmier și două trei statui”, a explicat nea Ion.
Citește și: EXCLUSIV: Fetița cu voce de aur care a cucerit inimile românilor/ Adelina Nedelcu: ”Pe scenă e lumea mea”
