Temperaturile ridicate creează treptat deșertificarea terenurilor agricole. Regiunile predispuse deșertificării sunt cele din sudul țării.
Deșertificarea amenință suprafețe din ce în ce mai mari de teren agricol din țara noastră și grav este că fenomenul pare de neoprit. Semnele dezastrului sunt mai evidente ca niciodată, mai ales în zona de câmpie a Buzăului. Brazdele răscolite de pluguri formează peisaje dezolante, din cauza bolovanilor uriași iar fuioarele de praf, ca niște mici tornade, apar frecvent la suprafața pământului și spulberă stratul de sol fertil, a transmis Cristian Sabbagh.
Deșertificarea înspăimântă lucrătorii din domeniul agriculturii
Deci ai impresia că ești pe altă planetă, văzând ce se întâmplă în agricultura românească. Nu avem cuvinte să ne exprimăm ce se întâmplă
Georgian Calotă a semănat grâu și rapiță pe zeci de hectare, în Câmpia Râmnicului. Terenul a rămas negru din cauza secetei, deși acum trebuia să fie deja verde, și abia dacă poate fi arat.
Bolovani de dimensiunea unui butoi de 200 de litri. Deci, ceva nemaivăzut. Asta cred că are 200 de kilograme
O alta anomalie sunt vârtejurile se formează din cauza diferenței de temperatură dintre sol și aer.
P ământul e rece.
Dacă răscolim un pic în pământ, deasupra cinci șase centimetri e cald, jos îți îngheață mâna
Este foarte dăunător, spune fermierul, pentru că astfel de curenți spulberă praful și îl mută dintr-un loc în altul. În timp, rămâne un strat mai puțin fertil și foarte tare.
Uitați beton, asfalt. Praf mult, țărână, dacă băgăm plugul scoatem bolovani cât roata tractorului.
Însămânțările de toamnă se fac în praf, iar câmpul pe care tractoarele au intrat la semănat pare mai degrabă un deșert.
Am săpat cu un utilaj la un metru șaizeci și nu există apă, nu există. Iar săpătura s-a făcut în condiții de teren arabil, dar foarte tare, foarte dur, a spus Constantin Florea, fermier.
Suntem în tricou, foarte cald, exagerat de cald. Sunt 30 de grade la sfârșitul lui octombrie. Așteptam zăpada dar noi facem plajă, a spus Georgian Calotă, fermier.
Specialiștii spun ca acestea sunt semnele clare ale deșertificării care va apărea în câțiva ani.
Deșertificarea poate fi definită ca procesul natural prin care solul fie își pierde proprietățile, fie se degradează din cauza fenomenelor naturale. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației care este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, pășunatul excesiv și defrișarea, a declarat Duță Marinela, șef serviciu ANIF Buzău.
Regiunile cele mai expuse deșertificării sunt Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Câmpiei Române.
„Sunt ziarist din 1998, meserie pe care o îmbrățișez cu toată dăruirea și fără pic de regret, chiar dacă sunt absolvent de psiho-sociologie. Am lucrat fără întrerupere în redacțiile unor publicații locale și naționale, am fost coordonator Adevărul de Seară Buzău între 2009 și 2011, corespondent al unor televiziuni de știri și publicații naționale, iar din 2013 sunt corespondent Kanal D”.
