Un coș cu alimente de bază, la un preț mai mare datorat calității, este mai scump cu 30% față de un coș cu aceleași produse, dar ieftine. Se pare că românii mănâncă doar ce își permit.
"Românii nu mai mănâncă ce vor, ci doar ce-și permit, cu alte cuvinte, ce e mai ieftin la raft. Oamenii recunosc că se uită mai întâi la preț înainte să pună ceva în coș, așa au ajuns să aleagă untul cu mai puțină grăsime sau uleiul de o calitate inferioară. Echipa Știrilor Kanal D a făcut un experiment și a aflat căt economisesc cei care fac rabat la calitate", a transmis Cristian Sabbagh.
Punem în coș ce e mai ieftin
Așa analizează cumpărătorii prețurile în magazine. Caută cu lupa suma cea mai mică și nu se mai uită la ce pun în coș.
"16 lei și de la Dalia tot 16 lei. Deci cel mai rentabil este acesta!", a spus un român aflat la cumpărături.
Acesta doamna spune că scumpirile din ultimul an i-au schimbat complet meniul.
"Am înlocuit carnea, mănânc foarte rar carne", a spus un român aflat la cumpărături.
Nu este singura. Prețurile în creștere și-au pus amprenta pe lista de cumpărături.
"Sunt și alimente la care am renunțat. La crenvuști, care sunt foarte scumpi. 55 de lei kilogramul", a spus un român aflat la cumpărături.
Chiar și o diferență de 2 lei contează, spun oamenii.
Facem și noi un experiment. Alegem căteva alimente de bază și din fiecare categorie luăm un produs scump și unul mai ieftin.
"La ulei putem alege între cel presat la rece și cel rafinat. Cel presat la rece este mai sănătos, dar și mai scump cu aprox 30%. Și la unt se poate face economie, cel cu 65% grăsime costa 7 lei. Cu 2 lei mai puțin față de cel cu 80% grăsime.
Mai punem în coș smântână cu 12% și 20% grăsime, dar și pulpe de pui cu os și dezosate. Am ajuns la casa... diferență de 30%", a transmis Georgiana Grimm, reporter Știrile Kanal D.Studiile arată că românii își pun mai puține produse în coș față de anii trecuți, iar mulți au devenit vânători de promoții. Vânzările magazinelor de tip discount au crescut cu 20%, față de supermarketuri unde creșterea este de doar 10%.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
