157 de ani de la prima Convenție de la Geneva. După adoptarea ei, a fost inființată Crucea Roșie

Conventia de la Geneva din 1864 defineste bazele legislatiei internationale pentru protectia victimelor conflictelor armate

Astfel, acest tratat definește „bazele pe care se sprijină restul legislației internaționale pentru protecția victimelor conflictelor armate”. Prima convenție a fost adoptată în 1864, dar a fost actualizată semnificativ în 1906, 1929 și 1949. Totodată este strâns legată de Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care a activat în sensul adoptării Convenției și a fost delegat ca organism de punere în aplicare al acesteia.

Prima Convenție de la Geneva a fost adoptată într-o perioadă critică a istoriei politice și militare europeane. De la înfrângerea lui Napoleon în bătălia de la Waterloo din 1815 și ieșirea la rampă a nepotului său în campania din Italia din 1859, în Europa de Vest domnise pacea.

Deși Comitetului Internațional al Crucii Roșii admitea că este „în primul rând datoria și responsabilitatea unei țări să vegheze sănătatea propriului popor”, știa și că, mai ales în vreme de război, va exista totdeauna „o nevoie ca agenții de voluntari să suplimenteze… agențiile oficiale însărcinate cu aceste responsabilități în fiecare țară.” Pentru a se asigura că această misiune este acceptată pe scară largă, se impunea ca mai multe reguli să guverneze activitățile sale și pe cele ale beligeranților implicați.

Conventia de la Geneva a fost semnata de 12 state

La 22 august 1864, mai multe state europene și-au trimis delegați la Geneva, Elveția și au semnat Prima Convenție de la Geneva: Baden (astăzi parte din Germania),Belgia, Danemarca, Franța, Hessa (astăzi parte din Germania), Italia, Țările de Jos, Portugalia, Prusia (astăzi parte din Germania), Spania, Elveția, Württemberg (astăzi parte din Germania).

Această convenție a reprezentat, primul și cel mai elementar tratat și și-a „tras puterea de constrângere din consimțământul implicit al statelor care l-au acceptat și l-au pus în aplicare la efectuarea de operațiuni militare.”  Acesta permitea următoarele:

• imunitate față de capturare și față de distrugerea clădirilor destinate tratamentului soldaților răniți și bolnavi,primirea și
• tratamentul cu imparțialitate al tuturor combatanților
• protecția civililor care îi ajută pe răniți
• recunoașterea simbolului Crucii Roșii ca mijloc de identificare a persoanelor și echipamentelor acoperite de acest acord.

Citeste si: Filmul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. În prezent, opozantul lui Vladimir Putin iși execută condamnarea la 2 ani si 8 luni de închisoare

In 1874, Romania devine parte semnatara a acordului

Romania a devenit Parte semnatara a acordului primei Conventii de la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. Iar doi ani mai tarziu, la 4 iulie 1876, a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti.

Totodată, printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: Bianca Drăgușanu și Victor Slav, întâlnire de gradul zero la școala Sofiei, după declarațiile dure pe care blonda le-a făcut despre tatăl fetiței sale! Ce s-a întâmplat în curtea școlii spune totul despre relația lor- wowbiz.ro

Citeste si: O fată de 17 ani a sunat disperată la 112, apoi apelul s-a închis. Ce au aflat polițiștii, după ce au găsit-o într-o casă răvășită- antena3.ro

Primul presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica, in perioada 1876-1897.

După doar trei saptamani de la infiintare, in ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanta a Crucii Rosii Romane a plecat intr-o misiune umanitara pe frontul sarbo-turc de la sud de Dunare. Pe baza solidaritatii ce uneste Societatile Nationale surori, prima misiune a Crucii Rosii Romane avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor raniti, indiferent de tabara din care faceau parte.

Citeste si: Un bărbat a fost înjunghiat și bătut cu bâta, la Giurgiu, în plină zi. Mai multe ambulanţe şi forţe de ordine, mobilizate la faţa locului

Doi ani mai tarziu, este infiintata Societatea Crucea Rosie din Romania

Astfel, în anii 1877-1878, in timpul Razboiului de Independenta, Crucea Rosie Romana a intervenit cu personal sanitar, ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de campanie. Au fost infiintate asezaminte spitalicesti in Bucuresti si in diferite orase din tara. Societati de Cruce Rosie din Germania, Italia, Belgia, Suedia si Franta au trimis ajutoare materiale si personal medical. Pe frontul de la Rahova, voluntarii Crucii Rosii s-au luptat sa limiteze ravagiile febrei tifoide.

În anul 1885, a urmat izbucnirea primul razboi balcanic, iar Crucea Rosie Romana a propus guvernelor celor doua tari, mai exact Bulgaria si Serbia, sa accepte cate o ambulanta pentru ingrijirea ranitilor. Astfel, dupa primirea acordului, doua ambulante au parasit tara, asigurand asistenta medicala unui numar de 625 de raniti si bolnavi. Formatiile sanitare romane dislocate in Serbia au avut in grija 3 spitale, cu un total de 110 paturi. Atunci, efortul material al Crucii Rosii s-a ridicat la suma de 40 000 lei.

Citeste si: VIDEO Oana Niculescu Mizil, despre motivul despărțirii de fostul partener de viață. „Dumnezeu îmi este martor că am încercat foarte mult.”- kfetele.ro

Citeste si: Întrebarea periculoasă la care Oana Niculescu Mizil nu a ezitat să răspundă: "Cât timp a rezistat fără amor?"- radioimpuls.ro

Citeste si: Un bărbat aflat într-un bar s-a dus la toaletă și nu s-a mai întors. Familia lui a aflat abia după 57 de ani ce s-a întâmplat cu el- antena3.ro

Intre anii 1888 si 1892, Crucea Roșie si-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. In 1891, s-a infiintat scoala permanenta pentru infirmiere, iar un an mai tarziu s-a infiintat un spital scoala cu 10 paturi. 

Totodată, prin Statulul Crucii Rosii, adoptat in 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societatii. Așadar, in 1906, au pus bazele “Societatii de Cruce Rosie a doamnelor din Romania”, prima presedinta aleasa fiind Irina Campineanu. Societatea activa in paralel cu cea infiintata in 1876 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de razboi si calamitati, pregatea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape toate orasele tarii. 

Citeste si: Un polițist rutier din cadrul IPJ Prahova, testat pozitiv pentru cocaină la intrarea în tură