În anii ’90, omenirea urmărea cu sufletul la gură știrile despre „gaura din stratul de ozon”, un subiect care a dominat dezbaterile globale despre mediu și sănătate. În pandemie, același cuvânt a reapărut, de data aceasta asociat cu promisiunea dezinfectării aerului și suprafețelor. Cum s-a transformat ozonul din „scutul” planetei într-un produs comercial prezentat drept panaceu? Și, mai ales, cât din aceste promisiuni se sprijină pe dovezi și cât pe marketing?
Mitul ozonului purificator de aer
La prima vedere, generatoarele de ozon par soluția perfectă pentru a respira „aer curat” în casă. Dar raportul U.S. Environmental Protection Agency – “Ozone Generators that are Sold as Air Cleaners” (2006, SUA) arată că, la concentrații sigure pentru oameni, ozonul nu reduce semnificativ poluanții interiori. Mai mult, reacționează cu substanțele din mobilă sau covoare, formând compuși toxici precum formaldehida sau particule ultrafine. Cu alte cuvinte, ceea ce crezi că îți „curăță” aerul poate să îl facă mai periculos.
Dezinfectantul minune… dar numai pe hârtie
În pandemie, unele firme au prezentat ozonul ca soluție pentru dezinfectarea spațiilor împotriva SARS-CoV-2. Totuși, Health and Safety Executive (HSE, Marea Britanie) – “Potential application of ozone generating devices to help control transmission of COVID-19” (2020) a concluzionat că nu există dovezi solide pentru eficacitatea ozonului în spații ocupate.
Citește și: Oaza de relaxare de lângă Piatra Neamț: Stațiunea oferă turiștilor un aer ozonat de o puritate ridicată
Terapia cu ozon – promisiuni și realitate medicală
În clinici private, „terapia cu ozon” e promovată ca tratament pentru o paletă largă de afecțiuni, de la imunitate scăzută la dureri cronice.
Însă reglementările oficiale spun altceva. U.S. Food and Drug Administration – Federal Regulation 21 CFR §801.415 (1976, SUA) precizează că ozonul este un gaz toxic, fără aplicații medicale dovedite și că ar fi germicid doar la concentrații nesigure pentru pacienți. Studiile recente, precum Li et al., “The clinical efficacy of ozone combined with steroid in discogenic low back pain” (2023, China), arată efecte limitate în durerea lombară sau artroza genunchiului, dar acestea sunt cazuri punctuale, nu o dovadă că ozonul e un panaceu.Aer curat sau miros înșelător?
Mulți asociază mirosul de ozon cu „aerul proaspăt de după furtună”. Însă cercetările lui Weschler CJ – “Ozone’s Impact on Public Health: Indoor Chemistry” (2006, SUA, Environmental Health Perspectives) arată că acel miros semnalează de fapt prezența unui oxidant puternic, care generează produse secundare iritante. Astmul, bronșita sau tusea pot fi agravate de expunerea la niveluri crescute de ozon.
De ce pe unele spray-uri scrie „nu conține ozon”
Un paradox interesant: dacă ozonul e promovat ca benefic, de ce pe recipientele sub presiune apare mențiunea „nu conține ozon”? Răspunsul e simplu: în anii ’80 și ’90, produsele cu clorofluorocarburi (CFC) au fost interzise tocmai pentru că degradau stratul de ozon din atmosferă, crescând „gaura de ozon” deasupra Antarcticii.
Așadar, când un spray scrie că „nu conține ozon”, de fapt comunică faptul că nu distruge stratul de ozon protector al planetei – un detaliu de marketing eco care nu are nicio legătură cu folosirea ozonului ca „terapie” sau „purificator”.
Unde chiar funcționează și unde e doar marketing
Ozonul a trecut, în doar câteva decenii, de la eroul ecologic al stratului protector la „gazul minune” din reclame. Realitatea e că, în spații interioare și la concentrații permise, nu e nici miraculos și nici sigur. Eficiența dovedită se rezumă la aplicații industriale și medicale foarte specifice, iar acasă riscul de a respira un iritant toxic rămâne mult mai mare decât promisiunea unui aer „curat”.
Apa mai sigură datorită ozonului
Ozonul e folosit de zeci de ani în stațiile de tratare a apei. Raportul U.S. Environmental Protection Agency – “Wastewater Technology Fact Sheet: Ozone Disinfection” (1999, SUA) arată că ozonul distruge bacterii, virusuri și protozoare mai rapid decât clorul.
În Marea Britanie, Socotec UK – “Ozone Water Treatment FAQ” (2023) confirmă utilizarea industrială a ozonului pentru apă potabilă și apă de proces, datorită eficienței sale și a faptului că nu lasă reziduuri chimice persistente.
În medicina musculoscheletală – rezultate punctuale
Deși nu e panaceu, există studii care arată beneficii în cazuri bine definite. González-García et al., “Efficacy of two doses of intra-articular ozone therapy in knee osteoarthritis” (2025, Spania, Advances in Rheumatology) a arătat că injecțiile intraarticulare cu ozon reduc semnificativ durerea și îmbunătățesc mobilitatea pacienților cu artroză de genunchi. În China, Li et al., “The clinical efficacy of ozone combined with steroid in discogenic low back pain” (2023, Journal of Pain Research) a raportat ameliorări mai mari la pacienții cu dureri lombare atunci când ozonul a fost combinat cu steroizi, comparativ cu terapiile standard.
Stomatologie – ozonul ajută la vindecare
În domeniul dentar, apa ozonată și aplicațiile locale câștigă teren. Amanat et al., “Efficacy of ozone therapy in dentistry with approach on wound healing” (2025, Pakistan, International Journal of Dentistry) arată că ozonul accelerează vindecarea rănilor postoperatorii și reduce inflamația. Un alt studiu, El-Sayed et al., “The efficacy of ozone therapy on soft tissue healing after dental implants” (2024, Egipt, Cureus Journal), a demonstrat că pacienții tratați cu ozon după implanturi dentare au raportat mai puțină durere și inflamație comparativ cu grupul de control.
Citește și: Stațiunile din România cu aer bogat în ozon. Una dintre ele se află în județul Neamț
Industria alimentară – mai puține bacterii pe echipamente și produse
În Brazilia, Silva et al., “Water and air ozone treatment as an alternative sanitizing technology” (2017, Food Science and Technology Journal) a arătat că ozonul reduce încărcătura bacteriană pe echipamente și alimente. Ozonarea este folosită pentru spălarea fructelor și legumelor, dar și pentru igienizarea suprafețelor din fabrici de procesare.
Infecții cronice – rezultate promițătoare
În Iran, Jahangir et al., “Effect of ozone therapy on chronic osteomyelitis” (2016, Archives of Clinical Infectious Diseases) au arătat că ozonul, folosit ca adjuvant la terapia standard, a redus markerii inflamatori și încărcătura bacteriană la pacienți cu osteomielită cronică. Chiar dacă e nevoie de mai multe studii, rezultatele deschid posibilitatea unor utilizări medicale punctuale.
Ozonul nu este nici panaceu, nici demon. Folosit acasă ca „purificator” sau „terapie universală”, e mai mult mit decât realitate și poate fi periculos. Dar în stații de tratare a apei, în stomatologie sau în studii clinice bine definite, are rezultate concrete. Diferența dintre „miracol” și „toxină” stă în context, dozaj și dovezi.
