Care este diferența dintre pălincă și horincă, băutura tradițională din Maramureș?

Află care este diferența dintre pălincă și horincă, băutura tradițională din Maramureș!

Atât pălinca, cât și horinca sunt băuturi tradiționale din România, cu o istorie și o semnificație culturală adânc înrădăcinată, dar cu diferențe clare în ceea ce privește proveniența, modul de producție și caracteristicile. Deși ambele sunt distilate din fructe, diferențele dintre ele sunt remarcabile, atât în termeni de zonă geografică, cât și de procesul de fabricație.

Pălinca – o băutură din Europa Centrală

Pălinca este o băutură alcoolică distilată tradițională din Europa Centrală, având rădăcini adânci în cultura românească, dar și în alte țări din regiune, precum Ungaria, Polonia și Slovacia. Aceasta se obține prin dublă distilare a unui amestec de fructe, nu doar din prune, cum este cazul țuicii. Pălinca poate fi făcută dintr-o varietate largă de fructe, precum mere, pere, caise, cireșe sau zmeură, și are o concentrație alcoolică care începe de la 40%, dar de cele mai multe ori este mai aproape de 50%.

Un aspect important al pălincii este reglementarea sa legală. Începând din 2008, România a înregistrat termenul „pălincă” ca Indicație Geografică Protejată (IGP), ceea ce înseamnă că acest tip de băutură poate fi produsă doar în anumite regiuni din România și trebuie să respecte norme stricte de fabricație, inclusiv utilizarea de cuve de lemn pentru fermentare și cazane din cupru pentru distilare. În plus, pălinca trebuie să aibă un conținut minim de substanțe volatile și o concentrație de alcool etilic care nu depășește 70% vol.

în timpul distilării.

Citește și: Obiectivul din Maramureș, unic în România: Se întinde pe o lungime de 700 de metri. Turiștii pot ajunge la el din satul Mara sau din Staţiunea Izvoarele

Horinca – tradiția Maramureșului și Oașului

Horinca, pe de altă parte, este un distilat specific regiunilor Maramureș și Oaș, dar care poate fi întâlnit ocazional și în alte zone din nordul Transilvaniei.

În multe localități din aceste regiuni, horinca este considerată o băutură emblematică, adesea asociată cu tradițiile și obiceiurile locale. De obicei, horinca se produce din prune, dar, spre deosebire de pălinca, are o tărie mai mare, variind între 52% și 62% alcool.

Denumirea „horincă” provine din limba ucraineană, unde cuvântul „horílka” desemnează orice băutură distilată, iar termenul a fost adoptat de localnicii din Maramureș și Oaș. Horinca este adesea obținută printr-un proces similar pălincii, dar diferențele legate de tărie și regiunile de producție sunt semnificative.

Horinca de Cămârzana, o varietate specifică regiunii Maramureș, a fost înregistrată ca Indicație Geografică Protejată în 2007 la Comisia Europeană, iar procesul de înregistrare al denumirii „horincă” continuă, subliniind importanța acestei băuturi în patrimoniul local.

Diferențele dintre pălincă și horincă

Zona de producție: Pălinca este produsă în diverse regiuni din România și alte țări din Europa Centrală (Ungaria, Slovacia, Polonia), în timp ce horinca este specifică regiunilor Maramureș și Oaș.

Ingrediente: Pălinca se poate face dintr-o varietate de fructe, inclusiv mere, pere, caise sau zmeură, iar horinca este în mod tradițional produsă din prune.

Citește și: Muzică populară din Maramureș: Cele mai iubite cântece din această regiune a țării

Tăria băuturii: Pălinca are o tărie care pornește de la 40%, dar de obicei ajunge la 50%, în timp ce horinca este mult mai puternică, cu o concentrație de alcool între 52% și 62%.

Reglementare legală: Pălinca beneficiază de statutul de Indicație Geografică Protejată în România, iar horinca, în special horinca de Cămârzana, are o protecție similară înregistrată la Comisia Europeană.

Metoda de producție: Ambele băuturi sunt distilate printr-un proces de dublă distilare, dar pălinca poate fi realizată dintr-o gamă mai largă de fructe și, în general, are un gust mai fin datorită unui proces de distilare mai reglementat.