Curtea Constituţională (CCR) a făcut publică, luni seară, hotărârea privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la Preşedinţia României, arătând că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, inclusiv din cauza relației liderului SOS cu Rusia.
Citește și: VIDEO Criză în coaliția de guvernare, după eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni
Decizia CCR face referire la ”valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.
De ce a fost blocată Diana Șoșoacă să candideze la Alegerile prezidențiale 2024
Curtea Constituțională menţionează în Motivarea deciziei că ”este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”.
Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public, spun judecătorii CCR.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Citeste si: Silviu Prigoană a fost înmormântat azi. Mesajul transmis de familia acestuia- antena3.ro
Citeste si: De ce a murit Silviu Prigoană. Cauza decesului a fost sabilită de legiști- wowbiz.ro
"Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica
faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, adaugă CCR.
Motivarea deciziei CCR în cazul Diana Șosoacă
CCR afirmă că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – "sunt aspecte străine discursului public promovat de Diana Sosoaca”.
”Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public.
O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional. Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv
calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, adaugă CCR.
Curtea reţine că persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de Constituţie şi Legea nr.370/2004.
”Condiţiile generale de natură constituţională se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţiei constituţionale. Democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii constituţionale naţionale şi al patrimoniul constituţional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăţi cu adevărat democratice (a se vedea şi Decizia nr.242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.504
din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esenţial pentru sistemul democratic.
Citeste si: Cum s-a desfășurat, mai exact, divorțul dintre Silviu Prigoană și Adriana Bahmuțeanu? Ce a declarat vedeta TV, la o zi de la pierderea fostului soț: "Divorțul, din păcate, s-a desfăcut din vina lui!"- kfetele.ro
Citeste si: Cine este Sfântul Andrei și de ce este numit APOSTOLUL românilor- radioimpuls.ro
Citeste si: Cum slăbești 5 kg în 3 zile cu cartofi fierți și iaurt. Rețeta virală pe TikTok- antena3.ro
La şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache- preşedinte CCR şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan, Varga Attila. Scântei a formulat opinie separată.
De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele numite de preşedintele Iohannis.