1 din 5 | Înmormântarea lui Ionel Ghica
2 din 5 | Ionel Ghica, primit la Aeroportul Băneasa de Regele Mihai care i-a înmânat Virtutea Aeronautică, după raidul București-Saigon
3 din 5 | Ionel Ghica, pe catafalc
4 din 5 | Ionel Ghica, la Aeroportul Băneasa, la întoarcerea din Raidul București-Saigon
5 din 5 | Intersecția din sectorul 2 al Capitalei, unde Ionel Ghica s-a prăbușit la volan.
Droguri, alcool, mașini puternice și tineri proveniți din familii influente. Pare descrierea unui fenomen al ultimilor ani, în care nume precum Vlad Pascu au ajuns în centrul unor tragedii provocate pe șosea.
Povestea este însă mult mai veche. În primăvara anului 1932, România urmărea un caz care conținea aproape toate ingredientele unei știri din prezent: un tânăr bogat și celebru, descendentul a două familii istorice, o noapte petrecută prin localurile Bucureștiului, droguri și un automobil oprit în mijlocul străzii.
La volan se afla Ionel Ghica, unul dintre eroii aviației române. Cu aproximativ șase săptămâni înainte, traversase singur Asia în zbor și revenise în țară după o aventură care ar fi putut să-l coste viața în fiecare zi.
A supraviețuit furtunilor, deșerturilor și miilor de kilometri parcurși prin aer. A murit la numai câteva străzi de centrul Bucureștiului, la vârsta de 28 de ani.
Cu șase săptămâni înainte, România îl aclama ca pe un erou
La 30 martie 1932, Ionel Ghica a plecat din București spre Saigon, orașul cunoscut astăzi drept Ho Și Min. Se afla singur la bordul unui avion românesc SET-31G, de mici dimensiuni, botezat „România”.
A traversat Asia, a înfruntat condiții dificile și a revenit la București în aprilie. Raidul București–Saigon–București l-a transformat în primul aviator român care traversase Asia în zbor și i-a adus un record național de distanță.
Presa îl prezenta drept un erou. Era tânăr, curajos, bogat și purta unul dintre cele mai cunoscute nume ale României. Performanța sa era una reală, obținută într-o perioadă în care aviația rămânea o aventură periculoasă, iar un zbor până în Asia presupunea riscuri greu de imaginat astăzi.
Ionel Ghica supraviețuise unui traseu de peste 20.000 de kilometri și aproape 70 de ore petrecute în aer. La întoarcere, presa îi prevedea o carieră spectaculoasă în aviație. Nimeni nu putea bănui că mai avea de trăit numai câteva săptămâni.
Nepotul „Nababului” și al lui Ion Ghica
Ionel Ghica s-a născut la 25 februarie 1904. Din partea tatălui era nepotul lui Ion Ghica, fost prim-ministru, diplomat, scriitor și unul dintre marii oameni politici români ai secolului al XIX-lea.
Din partea mamei era nepotul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul”, fost prim-ministru și proprietarul unei averi uriașe. Gheorghe Grigore Cantacuzino era considerat cel mai bogat român al epocii, iar palatele și proprietățile sale au rămas simboluri ale opulenței din perioada Belle Époque. Și în prezent se spune că Nababul a fost „cel mai bogat român al tuturor timpurilor”.
Ionel Ghica nu era însă cunoscut numai datorită familiei. Își construise propriul renume prin pasiunea pentru aviație și prin raidurile sale. Înaintea plecării spre Saigon, conștient că s-ar putea să nu se mai întoarcă, își întocmise testamentul și își desemnase fiica drept moștenitoare.
Fetița se numea Irina-Pacifica Ghica și se născuse cu numai câteva luni înainte de moartea tatălui său. Peste ani, avea să ajungă în presa internațională datorită relației cu Errol Flynn, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai Hollywoodului. Cei doi s-au logodit, însă căsătoria anunțată nu a mai avut loc.
Ultima noapte a aviatorului Ionel Ghica
În seara de 29 mai 1932, Ionel Ghica a ieșit în oraș împreună cu mai mulți cunoscuți. Presa vremii a încercat ulterior să reconstituie fiecare etapă a nopții. Printre localurile în care ar fi ajuns s-au numărat „Roata Lumii” și „Zig-Zag”, două dintre locurile frecventate de lumea mondenă a Bucureștiului. S-a consumat mult alcool, iar declarațiile adunate de anchetatori indicau și folosirea cocainei.
În centrul cercului de prieteni apăreau Dinu Toporanu și Ion Chițu. Primul ar fi fost alături de Ionel Ghica în mai multe momente ale nopții și era suspectat că îi procurase cocaină. Despre cel de-al doilea, martorii susțineau că ar fi avut acasă un borcănaș din care îi oferise aviatorului o altă substanță.
Petrecerea a continuat până spre dimineață. În jurul orei 5:00, Ionel Ghica a plecat cu automobilul spre zona Moșilor. Pe drum, în apropierea străzilor Radu de la Afumați și Despot-Vodă, starea sa s-a deteriorat brusc. Cartierul respectiv stă și azi în picioare, străzile poartă aceleași nume, fiind în sectorul 2 al Capitalei.
S-a prăbușit peste volan, dar încă trăia
Relatările ziarelor diferă asupra momentului exact în care Ionel Ghica a fost scos din automobil. Unele publicații scriau că aviatorul s-a prăbușit peste volan, în timp ce altele susțineau că a fost găsit întins pe trotuar, după ce însoțitorii îl coborâseră din mașină.
Cert este că episodul critic s-a produs în timpul deplasării și că Ionel Ghica era încă în viață atunci când a fost transportat la Spitalul Colentina.
„În condica camerei de gardă a spitalului, starea bolnavului în momentul când a fost adus e înregistrată «comă alcoolică»”, relata publicația Dimineața, în anul 1932.
Medicii au încercat să-l salveze, dar starea sa era extrem de gravă. Ionel Ghica a murit câteva ore mai târziu. Publicațiile vremii indicau ore diferite ale decesului, între 9:30 și 10:30, însă toate erau de acord asupra faptului esențial: aviatorul nu murise la volan, ci la spital. Diagnosticul inițial de „comă alcoolică” nu explica însă întregul caz.
Ce conținea pachețelul găsit asupra lui Ionel Ghica
Asupra aviatorului fusese găsit un pachețel cu o pulbere albă. Analizele și autopsia aveau să scoată la iveală substanța care îi provocase moartea: heroina.
„Transportat la morgă, medicii legiști găsiră în stomacul nefericitului aviator o cantitate enormă de alcool și o doză puternică de heroină”, relata publicația Oglinda Lumii, în anul 1932. Concluzia avea să fie reluată și după înmormântare. „A murit în urma unei intoxicații cu heroină”, relata publicația Realitatea Ilustrată, în anul 1932.
Consumul de cocaină în timpul nopții apărea în mărturiile apropiaților și în reconstituirile presei. Intoxicația fatală a fost însă atribuită heroinei, pe fondul cantității mari de alcool consumate anterior.
Explicația medicală rămâne valabilă și astăzi. Heroina este un opioid care poate provoca încetinirea severă a respirației, pierderea cunoștinței, comă și moarte. Asocierea cu alcoolul este deosebit de periculoasă, deoarece crește riscul unei supradoze fatale, avertizează Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.
„El lua heroina așa cum unii obișnuiesc să ia bromură”
Ancheta a scos la iveală informații care sugerau că episodul din ultima noapte nu ar fi fost primul contact al lui Ionel Ghica cu drogurile. „El lua heroina așa cum unii obișnuiesc să ia bromură sau un alt calmant”, relata publicația Lupta, în anul 1932, redând declarația atribuită unui apropiat al aviatorului.
Comparația poate părea șocantă astăzi, însă amintește și de istoria substanței. Heroina fusese comercializată inițial ca medicament, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Până în 1932, efectele sale devastatoare și pericolul dependenței erau deja cunoscute, iar circulația stupefiantelor era reglementată.
România adoptase încă din 1928 prima lege pentru combaterea abuzului de stupefiante. Tot în acel an ratificase documentele internaționale privind controlul opiului și al altor narcotice. Legea prevedea inclusiv pedepse pentru fabricarea, importul și comercializarea ilegală a acestor substanțe.
Faptul că existau interdicții nu însemna însă că drogurile dispăruseră. Cocaina, morfina și heroina puteau fi obținute din farmacii prin rețete, sub diferite pretexte medicale, dar circulau și prin intermediari ori consumatori deveniți furnizori.
Arestările care au tulburat lumea bună a Bucureștiului
Moartea unui aviator celebru, provenit dintr-o familie influentă, a provocat o anchetă de amploare. Poliția încerca să afle cine îi procurase substanțele consumate în ultima noapte.
Dinu Toporanu a fost reținut, fiind suspectat că îi făcuse rost lui Ionel Ghica de cocaină la localul „Zig-Zag”. El susținea că plecase împreună cu aviatorul spre Moși și că nenorocirea se produsese pe drum. Relatarea sa nu i-ar fi convins însă pe anchetatori.
Ion Chițu a fost indicat de unii martori drept persoana de la care ar fi provenit heroina. Presa îl prezenta drept „farmacist”, însă Colegiul Farmaciștilor a transmis ulterior că nu exista niciun farmacist licențiat cu acest nume.
Au urmat audieri, rețineri și descinderi. Anchetatorii căutau sursa drogurilor și încercau să afle cine mai făcea parte din cercul consumatorilor. În jurul cazului au apărut și ipoteze nedemonstrate, inclusiv aceea că aviatorul ar fi adus stupefiante din Saigon.
„A fost ucis de prietenii săi”
În timp ce anchetatorii căutau furnizorii, fratele aviatorului a lansat una dintre cele mai dure acuzații publicate în acele zile. „Scrieți, domnilor, că a fost ucis. Da, ucis în mod criminal de prietenii săi... L-a ucis mediul acestor prieteni. Ei poartă vina”, relata publicația Lupta, în anul 1932.
Declarația trebuie înțeleasă drept izbucnirea unui om care tocmai își pierduse fratele, nu drept o concluzie oficială a anchetei. Ea surprinde însă una dintre temele care au dominat articolele vremii: influența anturajului și accesul facil la droguri în anumite cercuri ale Capitalei.
Ionel Ghica avea bani, faimă și prieteni în lumea bună. Tocmai acest mediu, acuza familia, îl apropiase de stupefiante și îi întreținuse iluzia că le putea controla.
„Beția rece” din Bucureștiul interbelic
Drogurile nu au ajuns în România odată cu rețelele sociale, festivalurile sau cluburile moderne. În perioada interbelică, presa vorbea despre cocaină, morfină și heroină folosind expresia „beția rece”.
Substanțele circulau în localuri, în cercurile mondene, dar și printre persoane care deveniseră dependente după administrarea unor tratamente. Existau farmacii care eliberau narcotice fără respectarea tuturor regulilor, rețete falsificate, intermediari și consumatori care vindeau altor consumatori.
O documentare realizată în arhivele presei interbelice arată că ziarele publicau investigații despre traficanți, descinderi și adolescenți atrași spre consum. Moartea lui Ionel Ghica a devenit cazul emblematic al epocii, dar nu a fost un incident petrecut într-o societate care nu mai auzise despre droguri.
Presa a transformat tragedia aviatorului într-un avertisment public. Ironia era imposibil de ignorat: omul care înfruntase furtuni de nisip, păduri în flăcări și mii de kilometri de zbor fusese ucis de substanțele consumate într-o singură noapte la București.
Citește și: Unde era prima berărie a lui Caragiale, în București. Acum e centrul vieții de noapte a Capitalei
Ultimul drum, alături de avionul „Foișor”
Ionel Ghica a fost înmormântat la Ghergani, pe domeniul familiei. La ceremonie au participat rude, apropiați și reprezentanți ai lumii aviatice.
În imaginile publicate de Realitatea Ilustrată, avionul „Foișor” apare lângă mormântul său. Aparatul de zbor devenea astfel parte din decorul ultimului drum al unui om care își construise reputația în aer.
Contrastul era tulburător. Cu șase săptămâni înainte, Ionel Ghica se întorsese din Asia ca un erou. La sfârșitul lunii mai, avionul său ajungea lângă mormântul proprietarului, mort la numai 28 de ani.
Drogurile la volan: s-a schimbat epoca, nu și iluzia
La aproape un secol distanță, combinația dintre droguri, alcool, automobile și sentimentul de invulnerabilitate continuă să producă tragedii.
Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, a provocat în 2019 un accident în care un tânăr a murit. Potrivit anchetatorilor, conducea cu viteză foarte mare și se afla sub influența alcoolului și a cocainei.
Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de tineri, la 2 Mai, în timp ce se afla sub influența mai multor substanțe interzise. Doi oameni au murit, iar alți trei au fost răniți.
Dorian Popa, una dintre vedetele cu un public foarte tânăr, a fost prins conducând după ce consumase canabis și a fost condamnat definitiv în 2026.
Situațiile nu sunt identice. Ionel Ghica și-a pierdut propria viață, în timp ce în unele dintre cazurile contemporane au murit oameni nevinovați. Dincolo de diferențe, există însă aceeași iluzie periculoasă: că tinerețea, banii, celebritatea, curajul sau numele familiei pot anula efectele drogurilor.
Ionel Ghica traversase singur Asia în zbor. Fusese purtat deasupra deșerturilor și pădurilor în flăcări de un avion românesc de mici dimensiuni și se întorsese acasă în viață. Șase săptămâni mai târziu, s-a prăbușit peste volan pe o stradă din București, învins de o doză de heroină.