Profesor de la Universitatea București: COVID-19 poate da rezultate negative la testare în primele 5 zile
Prof dr Grigore Mihăescu de la Universitatea București a făcut o analiză a COVID-19 despre cum poate fi diagnosticat și cum poate fi oprită pandemia de coronavirus
Profesor dr Grigore Mihăescu de la Universitatea București, Departamentul de Botanică și Microbiologie al Facultății de Biologie, a făcut o analiză despre coronavirus.
Doctor în Științe Biologice, prof Mihăescu a făcut câteva observații despre COVID-19, agentul celei mai mari pandemii din ultimii 100 de ani, așa cum descrie coronavirusul pe site-ul Universității București.
Riscul de infecție cu COVID-19, mai mare în cazul fumătorilo r
Conform specialistului, ”Cel mai mare risc de infecţie clinică severă îl au persoanele cu patologie de fond: afecţiuni pulmonare (bronhopneumonie obstructivă cronică, tuberculoză, astm), insuficienţă renală, obezitate (asociată totdeauna cu o stare inflamatorie cronică), imunosupresie, diabet, maladii autoimune. Vârstnicii sunt mai sensibili din cauza imunosupresiei fiziologice instalate odată cu înaintarea în vîrstă. Fumatul reprezintă un factor de risc”
Testarea poate da rezultat negative în primele 5 zile de boală în cazul infectării cu COVID -19
În ceea ce privește metodele de diagnosticare a bolii, profesorul susține că aceasta se poate face în mai multe feluri, iar în primele 5 zile de boală, testarea poate da rezultat negativ.
”Metoda sensibilă şi specifică de diagnostic este real time PCR pentru detectarea ARN viral în probele din tractul respirator, scaun, ser, urină.
Aspiratul endotraheal are încărcătura virală cea mai mare. Dată fiind perioada lungă de incubaţie (circa 14 zile), în primele 5 zile de boală, încărcătura virală este mică şi rezultatul PCR poate fi negativ. ARN viral rămâne detectabil în secreţiile respiratorii şi în scaun mai multe săptămâni după declanşarea bolii”
Speranţele în succesul vaccinării sunt mari, pentru că frecvenţa mutaţiilor, este totuşi, mult mai mică în comparaţie cu cea responsabilă de variaţia antigenică sezonieră a virusului gripal de tip A!
Vaccinul va reprezenta soluţia de limitare a extinderii epidemiei, cel puţin temporară, până când virusul, prin mutaţii acumulate într-un interval de câteva sezoane, va îmbrăca o nouă “haină antigenică”(…) Noile variante se vor disemina însă doar într-o măsură limitată, într-o populaţie care va fi imunizată cu COVID-19,
a cărui memorie imunitară va fi păstrată de toţi cei vaccinaţi”
Întreaga expunere despre coronavirus o puteți găsi pe site-ul Universității București.