Transformarea Greciei într-un model european și riscul României de sancțiuni

După ani de criză economică severă și un program de austeritate drastic, Grecia a devenit una dintre surprizele pozitive ale Uniunii Europene în 2025, cu un surplus bugetar de 1,1% și o creștere economică stabilă, performanță care contrastează puternic cu situația din România, unde deficitul bugetar estimat la 8,6% este considerat excesiv de către Comisia Europeană și plasează țara noastră într-o zonă de risc fiscal accentuat. Grecia a reușit această redresare printr-o serie de reforme structurale consistente, care au inclus digitalizarea administrației, o nouă disciplină bugetară și o transparentizare a proceselor economice, reforme care au atras în mod constant încrederea piețelor

financiare internaționale.

Rolul reformelor legislative și al consultanței externe

Un element esențial în redresarea Greciei a fost colaborarea constantă cu experți independenți și instituții financiare europene, care au contribuit la creionarea unui cadru legislativ coerent, adaptat cerințelor pieței unice. În acest sens, guvernul elen a lucrat îndeaproape cu un legal advisor cu experiență în domeniul reglementărilor europene, care a avut un rol important în evaluarea compatibilității legislației naționale cu normele Uniunii și în reducerea ambiguităților legislative care afectau mediul de afaceri.

Spre deosebire de Grecia, România întârzie să adopte reforme structurale de acest tip, iar incertitudinea legislativă continuă să alimenteze neîncrederea investitorilor și să accentueze presiunile bugetare.

ESG și tranziția către o economie sustenabilă

O altă direcție strategică abordată de Grecia în ultimii ani a fost tranziția către o economie sustenabilă și digitală, în linie cu prioritățile agendei europene. Prin includerea criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță în strategia economică națională, guvernul grec a reușit să atragă capital privat și fonduri europene nerambursabile, în special pentru infrastructură și energie verde.

Pentru acest proces, instituțiile publice au apelat la servicii ESG oferite de consultanți specializați, care au evaluat riscurile nefinanciare și au propus politici conforme cu cerințele Green Deal. În România, aplicarea acestor principii este încă la început, cu o legislație parțial armonizată și un grad scăzut de implementare în sectorul public.

Privatizarea inteligentă și disciplina bugetară

În procesul de consolidare fiscală, Grecia a mizat și pe relansarea procesului de privatizare, nu doar ca sursă de venituri bugetare, ci și ca instrument de eficientizare a economiei și de atragere a investițiilor.

Statul elen a vândut participații semnificative în companii din energie, transport și infrastructură, sub condiția păstrării unor standarde ridicate de calitate a serviciilor și transparență în procesul de selecție a investitorilor. Prin comparație, România a avut inițiative sporadice și deseori contestate, multe dintre ele blocate din motive politice sau amânate fără termene clare, ceea ce a dus la stagnarea unor sectoare strategice.

România, singura țară cu dezechilibre macroeconomice excesive

În cel mai recent Pachet de Primăvară publicat de Comisia Europeană, România apare ca singurul stat membru cu dezechilibre macroeconomice excesive, o etichetă care subliniază atât dimensiunea provocărilor economice, cât și lipsa de voință politică în implementarea reformelor. Spre deosebire de Grecia, care a reușit să transforme criza într-o oportunitate de reconstrucție, România pare să amâne măsurile nepopulare, mizând pe soluții de avarie și ajustări minimale care nu atacă problemele de fond. Fără un plan coerent, cu termene clare și susținere politică reală, riscul de sancțiuni și suspendare a unor fonduri europene devine tot mai probabil.