Experții economici avertizează că, în 2026, nu trebuie să ne așteptăm la majorări salariale, ci mai degrabă la disponibilizări.
Pe fondul unei economii care încetinește, anul 2026 aduce vești îngrijorătoare pentru angajați: salariile nu vor crește, iar inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor. Mulți dintre ei simt cum, de la o lună la alta, veniturile lor reale scad, în timp ce prețurile la bunuri și servicii esențiale cresc alarmant.
Inflația afectează grav bugetele familiilor
În ultimul an, inflația a mâncat aproximativ 10% din veniturile oamenilor. Astfel, un salariu de 5.000 de lei valorează efectiv cu 500 de lei mai puțin. Prețurile la alimente au crescut semnificativ: cafeaua cu 25%, fructele cu 17%, iar carnea, ouăle, laptele și pâinea cu cel puțin 10%. Utilitățile au înregistrat o creștere totală de 35%, în mare parte din cauza majorării taxelor, care sunt apoi transferate consumatorilor prin prețuri mai mari la raft.
Recesiunea și impactul asupra pieței muncii
Experții economici avertizează că, în 2026, nu trebuie să ne așteptăm la majorări salariale, ci mai degrabă la disponibilizări. Recesiunea a forțat companiile să reducă cheltuielile, iar planurile de creștere a salariilor au fost puse pe pauză. Consumul populației a scăzut semnificativ, reflectând restricțiile financiare cu care se confruntă tot mai mulți români.
Citește și: VIDEO România, în recesiune tehnică! Economist: ”Mai rău de atât nu se poate”. Ce urmează
Perspective pentru finalul anului
Conform estimărilor Băncii Naționale, inflația ar putea să coboare sub 4% până la sfârșitul anului, însă acest lucru nu va compensa pierderile suferite de angajați în ultimele 12 luni. În acest context, românii sunt nevoiți să-și ajusteze stilul de viață și să renunțe la cheltuieli considerate anterior „mofturi”, pentru a face față unei realități economice tot mai dure.
Sursa foto: Shutterstock.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
