În România, accidentele de muncă continuă să reprezinte o realitate dură. În fiecare an, sute de muncitori suferă răni grave, iar alții își pierd viața, de cele mai multe ori în contexte care ar fi putut fi prevenite. Un numitor comun în aceste tragedii? Lipsa echipamentului individual de protecție, fie din cauză că nu a fost furnizat, fie pentru că nu a fost purtat. Iar costul acestei neglijențe este uriaș: uman, financiar și reputațional.
De ce este esențial ca angajatorul să asigure echipamente de protectie și muncitorul să le poarte?
Realitatea dură: accidente care puteau fi evitate prin purtarea unor echipamente de protectie
Conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, în 2023 s-au înregistrat peste 4.500 de accidente de muncă în România, dintre care peste 150 au fost mortale. Cele mai multe au avut loc în domenii precum construcții, industrie grea, transporturi și agricultură.
Un raport recent al ITM arată că în peste 60% dintre accidentele grave s-au constatat nereguli privind dotarea cu echipamente de protectie sau nerespectarea obligației de a le purta.
Pierderi umane: viața, sănătatea și viitorul
Dincolo de statistici se află oameni.
Un angajat care își pierde viața la muncă lasă în urmă o familie distrusă și o traumă colectivă în rândul colegilor. Cei care supraviețuiesc accidentelor suferă adesea consecințe ireversibile: amputări, arsuri, paralizii sau afecțiuni cronice.Exemple reale:
- Un muncitor din Arad a căzut de pe o schelă pentru că nu purta centură de siguranță. A fost paralizat de la brâu în jos.
- Într-o fabrică din Prahova, un angajat a suferit arsuri grave după ce a manevrat substanțe chimice fără mască de protecție, deși acestea erau disponibile.
- Un șofer de utilaj din Iași a murit electrocutat pentru că nu avea bocanci cu talpă izolantă.
Aceste tragedii nu doar că distrug vieți, ci generează și un cost emoțional și psihologic imens pentru toți cei implicați, doar pentru ca nu s-au folosit echipamente de protectie.
Pierderi financiare pentru angajator pentru nepurtarea echipamentelor de protectie
Accidentul de muncă nu este niciodată gratuit pentru firmă. Dincolo de suferința umană, angajatorul se confruntă cu o serie de pierderi directe și indirecte, precum:
- Amenzi și sancțiuni ITM
Nerespectarea legislației privind securitatea muncii poate atrage:
- Amenzi între 5.000
și 10.000 de lei pentru lipsa echipamentelor de protectie obligatorii- Suspendarea activității firmei sau a punctului de lucru
- Răspundere penală în cazul accidentelor grave sau mortale
- Costuri cu ancheta și reparațiile
- Expertize tehnice
- Despăgubiri pentru familii sau angajați
- Costuri judiciare și avocatură
- Pierderi operaționale
- Oprirea temporară a activității
- Întreruperea contractelor sau pierderea clienților
- Scăderea productivității din cauza lipsei personalului calificat
Un accident grav poate ajunge să coste zeci sau chiar sute de mii de euro, în funcție de amploare și urmări, doar pentru simplu fapt ca nu s-au folosit echipamente de protectie.
Răspundere juridică și imagine publică în urma accidentelor provocate de lipaa unor echipamente de protectie
În caz de accident, angajatorul nu scapă doar cu plata unei amenzi. Dacă se dovedește că nu a oferit echipamente de protectie corespunzătoare sau nu a instruit corect angajații, poate fi tras la răspundere civilă sau penală.
De asemenea, în era rețelelor sociale și a presei online, orice incident grav ajunge rapid în atenția opiniei publice. O firmă care ignoră siguranța angajaților își poate pierde reputația imediat.
Spre exemplu:
Un accident pe un șantier din București în 2022, soldat cu decesul unui muncitor fără cască, a fost mediatizat intens. Firma a pierdut contracte importante și a fost anchetată penal pentru ucidere din culpă. La o lună după incident, a intrat în insolvență.
Echipamente de protectie: Purtarea lor nu este un moft
Mulți angajatori și angajați tratează echipamentul de protecție ca pe o formalitate. „Doar o lucrare scurtă”, „mă încurcă”, „nu mi se poate întâmpla mie” sunt replici auzite frecvent. În realitate, echipamentele de protecție reprezintă ultima barieră dintre un om și o tragedie.
Exemple de echipamente de protectie vitale:
- Cască de protecție: protejează împotriva traumatismelor craniene
- Centură de siguranță: esențială pentru lucrul la înălțime
- Măști și filtre: vitale în lucrul cu praf, substanțe chimice sau noxe
- Încălțăminte cu bombeu și talpă antiderapantă: protejează de zdrobire și electrocutare
- Îmbrăcăminte vizibilă sau ignifugă: reduce riscul de accidente în medii periculoase
Educație și cultură a siguranței
Pentru ca echipamentele de protectie să fie cu adevărat eficiente, trebuie însoțite de educație, training și o cultură organizațională a responsabilității. Nu este suficient ca echipamentele să fie puse la dispoziție, ele trebuie purtate corect, menținute în stare bună și înlocuite când se deteriorează.
Angajatorii ar trebui să:
- asigure instruirea periodică a personalului
- stabilească proceduri clare de verificare a echipamentului
- implementeze controale interne și responsabilități specifice
Angajații, la rândul lor, trebuie să înțeleagă că purtarea unor echipamente de protectie nu este o constrângere, ci un drept care le poate salva viața.
Cât costă niște echipamente de protecție esențiale?
Contrar percepției generale, echipamentele de protecție nu presupun un efort financiar major pentru angajator. De fapt, în multe cazuri, costul per angajat este mai mic decât o zi de lucru pierdută din cauza unui accident.
Exemple de prețuri medii (valabile în 2025):
- Cască de protecție: 20 – 60 lei
- Bocanci cu bombeu metalic: 120 – 250 lei
- Salopetă de lucru: 80 – 150 lei
- Mănuși de protecție: 5 – 30 lei/pereche
- Ochelari de protecție: 15 – 40 lei
- Vestă reflectorizantă: 15 – 35 lei
- Centură de siguranță pentru lucru la înălțime: 200 – 400 lei
Un echipament complet, minim obligatoriu în construcții, poate costa între 300 și 500 de lei. În comparație cu costurile unui accident de muncă (amenzi, despăgubiri, reputație afectată), această sumă este o investiție infimă, dar vitală.
Pentru angajatorii care cumpără în cantități mari, există discounturi, iar multe echipamente sunt reutilizabile pe termen lung dacă sunt întreținute corect.
Protecția e responsabilitatea tuturor
Siguranța la locul de muncă nu este o chestiune birocratică, ci un indicator al respectului față de oameni. Purtarea unor echipamente de protectie nu ar trebui să fie negociabilă, ignorată sau luată in considerare doar „când vine controlul”.
Într-o economie modernă, sănătoasă și umană, fiecare angajat trebuie să știe că poate merge la muncă fără să își riște viața. Iar fiecare angajator trebuie să înțeleagă că prevenția costă mult mai puțin decât neglijența.
