Câţi refugiaţi din Ucraina a primit România până în prezent? Iată câți refugiați a primit România până la această dată și ce alte țări îi adăpostesc pe cei care fug din calea răboiului!
Câţi refugiaţi din Ucraina a primit România până în prezent? În total, peste 2,8 milioane de persoane au fugit de războiul din Ucraina până luni, 14 martie.
Între aceștia se numără și 127.000 de cetățeni din state terțe, potrivit unei situații întocmite Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), agenția de specialitate a Organizației Națiunilor Unite, ONU.
"Oamenii continuă să fugă de războiul din Ucraina în fiecare minut", a precizat OIM într-un mesaj pe Twitter, adăugând că refugiații au nevoie de "sprijin continuu".
Până luni, 14 martie, situația refugiaților și a țărilor care i-au găzduit arăta astfel:
- Polonia: 1,7 milioane
- Ungaria: 255.000
- Slovacia: 205.000
- Republica Moldova: 107.000
- România: 425.786
- Rusia: 131.000
- Belarus: 1.000
Citeste si: Rusia îi amenință cu sancțiuni personale pe liderii țărilor „neprietenoase", între care și România
Pe de altă parte, un număr de 3.753 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, dintre care 65 în ultimele 24 de ore, informează Ministerul Afacerilor Interne.
Totodată, aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională, a precizat Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.
În prezent, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 63.2%.
Câți ucraineni au ajuns în România până în prezent?
De la debutul războiului din Ucraina, în România au intrat peste 425.786 de refugiați ucraineni şi au ieşit 282.497,
De asemenea, Guvernul României a lansat un pachet de soluții pentru a le asigura copiilor ucraineni, dar și părinților și bunicilor lor condiții de viață cât mai bune pe perioada în care vor sta în România. Astfel, copiii vor putea urma cursuri în grădinițe, școli, licee și vor avea același drepturi ca elevii români, iar studenții pot studia alături de colegii lor din România.
Mai mult, refugiații ucraineni pot ocupa un loc de muncă pentru a se integra mai ușor. În situația în care nu dețin documente care atestă calificările profesionale, pot obține un loc de muncă în baza unor declarații pe proprie răspundere din care să rezulte că dețin calificările necesare
și nu au antecedente penale.Poliţia de Frontieră a precizat că a fost suplimentat personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de călătorie și se lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei.
Lista țărilor spre care se îndreaptă oamenii care fug războiul provocat de ruș i include: Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Moldova. Un număr mult mai mic de refugiați au ales Rusia și Belarus.
Uniunea Europeană susține că numărul total de refugiați ar putea ajunge până la șapte milioane. De asemenea, Uniunea Europeană se pregăteşte să le acorde ucrainenilor care fug de război dreptul de şedere şi de muncă în blocul european pentru o perioadă de până la trei ani.
Refugiații vor primi, de asemenea, asistență socială și acces la locuințe, tratament medical și acces la școlarizare pentru copii. Acest lucru se aplică și cetățenilor străini care au reședința permanentă în Ucraina, studenților și posesorilor de permise de muncă pe termen scurt, precum și membrilor de familie ai celor eligibili.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
