Partidele AUR, POT și S.O.S. au depus contestație împotriva legii care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe. Contestația parlamentarilor este dezbătută de CCR pe 1 iulie.
Legea care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe a fost adoptată pe 11 iunie cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și două abțineri.
„Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi(...)
Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi(...)
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi ”, se arată în textul legii, potrivit Mediafax.
Contestația depusă de AUR, POT și S.O.S România, dezbătută de CCR
Actul normativ a fost contestat AUR, POT și S.O.S. pe 19 iunie 2025.
Într-un comunicat, partidul S.O.S susține că legea respectivă va „ alimenta un antisemitism artificial ”, ar limita dezbaterile parlamentare și ar aduce injurii democrației din România.
„ Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație ”, precizează comunicatul de presă al S.O.S. România.
Parlamentarii AUR, POT și S.O.S care au semnat contestația susțin că legea ar încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituția României, mai exact dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, care sunt garantate prin Constituție, coroborate cu articolul
De altfel, în document mai este specificat că prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținut audio-video este instituită „o veritabilă cenzură” și sunt „anihilate” toate cele trei drepturi fundamentale constituționale de: exprimare, informare și învățătură, legea ajungând să cenzureze libertatea academică și științifică.
„ Nu există un criteriu obiectiv și clar cu privire la cine, când, cum și în ce moment se determină dacă materialul audio-video, textele scrise, cărțile sau documentele au/nu au caracterul de materiale antisemite, xenofobe sau discriminatorii, științifice, educative sau de artă(...) Modul evaziv în care sunt redactate textele ei încalcă prevederile legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituționalitate ”, mai susțin parlamentarii care au semnat contestația.
