Subiecte Istorie simulare BAC 2021: Barem de corectare şi răspunsuri corecte

Subiecte Istorie simulare BAC 2021: Barem de corectare şi răspunsuri corecte. Subiecte Istorie simulare BAC 2021. Elevii din clasele a XI-a şi a XII susţin la finalul lunii martie proba de istorie la simularea Bacalaureatului 2021, subiectele fiind diferite în funcţie de filiera, profilul și specializarea pe care le urmează.

luni 01 martie 2021 , 22:08

simulare bac 2021 istorie
Modele de SUBIECTE la Istorie pentru simularea de Bac 2021 au fost publicate pe Edu.ro. 
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Subiecte Istorie

simulare BAC 2021. Au fost publicate pe site-ul Edu.ro modele de subiecte la Istorie, dar și un  Barem de corectare şi răspunsuri corecte la Istorie  pentru simularea Bacalaureatului 2021 (vezi toate detaliile la finalul articolului). 

Simulare BAC 2021 în această primăvară.   Simularea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat 2021 va avea loc anul acesta, după ce în urmă cu un an simulările au fost anulate din cauza pandemiei COVID-19.

Anunțul despre   simularea de BAC 2021   a fost făcut de Ministerul Educației, iar președintele Consiliului Național al Elevilor a declarat că propunerea acceptată de Minister a fost ca simulările să aibă loc în perioada martie-aprilie, pentru clasele a VIII-a și a XII-a. 

Modele de SUBIECTE la Istorie  pentru simularea de Bac 2021  au fost publicate pe Edu.ro. 

Citeste si:   Teste de antrenament 2021 BAC: Română, Matematică, Istorie, Geografie, Biologie, Chimie, Fizică, Informatică, Psihologie, Logică şi Filosofie

Simulare BAC 2021- calendar. Examenele pentru clasele XII au loc în martie

22 martie 2021: Limba şi literatura română – proba E.a)
23 martie 2021: proba obligatorie a profilului – proba E.c)
24 martie 2021: proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d)
25 martie 2021: Limba şi literatura maternă – proba E.b)

Subiecte Istorie simulare BAC 2021

După ce elevii primesc foile cu subiectele, aceștia au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea acestora. Elevii trebuie să știe că pentru a rezolva subiectele pot folosi doar cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru desene sau scheme va fi folosit un creion negru.

Subiectele sunt selectate în funcție de profilul absolvit de fiecare candidat în parte, iar cerințele sunt gândite astfel încât să cuprindă materia din programa școlară.

Subiectele pe care elevii le vor avea de rezolvat la simularea de la Istorie, dar și baremele de corectare, vor fi publicate pe site-ul Ministerului Educației, la scurt timp după ce elevii vor ieși din sălile de examen.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a publicat pe site-ul său noile teste de antrenament pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat pentru elevii care vor susține aceste examene în 2021. 

Testele de antrenament pentru BACALAUREAT 2021 se regăsesc AICI

Pagina EDU.ro pentru   Simularea Bac 2021 Clasa a XI-a este aici

Pagina EDU.ro pentru   Simularea Bac 2021 Clasa a XII-a este aici

Unde găsești modele de subiecte la Istorie pentru simularea de BAC. Ministerul Educației a publicat  pe site-ul EDU.ro  modele de subiecte pentru probele scrise de la examenele naționale, inclusiv pentru Bacalaureatul 2021.

Cei interesați de modelele de subiecte pentru Istorie le  pot vedea aici    .     

BAC 2021.  Pe site-ul EDU.ro găsești modelele de subiecte la Istorie,  la pagina indicată aici   (trebuie să dai click pe ISTORIE și se deschide folderul-arhiva) sunt disponibile și Baremele de corectare.

BAREMUL de corectare de la proba de Istorie, din cadrul sesiunii de toamnă a examenului de Bacalaureat 2020

Ministerul Educației a publicat baremele de corectare de la probele de Istorie care au avut loc astăzi în cadrul examenului național de Bacalaureat, sesiunea august – septembrie. Mai jos, baremul de corectare de la proba de Istorie, susținută de candidații care au absolvit profilul Uman de la liceu:

Simulare Bacalaureat 2021- Model de subiecte la Istorie

Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c) Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările;- profil sportiv, toate specializările;- profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar;- profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Relațiile politice dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, și Moldova și Țara Românească, pe de altă parte, își găsesc începuturile în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. Nici nu apucaseră bine Principatele să se formeze[...] că existența lor a și fost primejduită de puterea militară otomană în ascensiune la sud de Dunăre. Oștile otomane înfrânseseră nobilimea feudală sârbă în bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) din 1389 și au desăvârșit ocuparea Bulgariei[...] în 1393.[...]
Primele contacte politice între Țara Românească și otomani nu pot fi datate cu precizie.[...] O plată a unui tribut a fost efectuată în 1417 din cauza unei expediții militare în Țara Românească a sultanului Mahomed I[...]. Aceste plăți nu par să fi redus Țara Românească la statutul de vasal. Mai curând, așa cum pretindea Mircea cel Bătrân (1386-1418), ele reprezentau înțelegeri între egali, întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în incursiuni de jaf și pentru luarea de robi. Cu toate acestea, Țara Românească avea să fie de aici înainte supusă unor presiuni otomane neîncetate.[...] În 1462, Mahomed al II-lea[...] îl îndepărtează pe domnitorul Vlad Țepeș[...] de la tron[...] și îl instalează în locul acestuia pe Radu cel Frumos [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)

B. „Supunerea Moldovei față de Imperiul Otoman a urmat același tipic, însă a survenit mai târziu, în parte cel puțin datorită distanței mai mari care o despărțea de centrele otomane de putere. Prima mare încleștare între oștile moldovene și otomane a avut loc în 1420, când flota turcă întreprinde un atac nereușit asupra Cetății Albe (Akkerman), port aflat sub stăpânirea Moldovei.
Ulterior, domnii Moldovei au stabilit în general relații pașnice cu sultanul prin plata unor sume de bani. Turcii se refereau la acestea ca daruri[...] și se pare că nu au compromis independența acestui principat. Moldova a început să plătească tribut în 1456 ca răspuns la un ultimatum dat de Mahomed al II-lea domnitorului Petru Aron[...]. Cu toate acestea conducătorii Moldovei, în special Ștefan cel Mare (1457-1504), au evitat vasalitatea prin alternarea negocierilor cu rezistența armată. Totuși, pe vremea urmașilor lui Ștefan cel Mare, situația Moldovei a devenit din ce în ce mai nesigură. Independența a luat sfârșit în 1538, când sultanul Soliman I[...] l-a îndepărtat de la domnie pe Petru Rareș [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Cetatea Albă. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statul medieval românesc a început să plătească tribut din a doua jumătate a secolului al XV-lea. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În 1921, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă şi antirevizionistă[...]; tot în 1921, statul român a încheiat o convenție de alianță cu Polonia, înlocuită în 1926 cu un tratat de garanție; în 1926, România a semnat un tratat de alianță cu Franța şi un tratat de amiciție şi colaborare cu Italia[...]. În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg, care interzicea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor, apoi la protocolul de la Moscova (1929), prin care statele est-europene și Uniunea Sovietică își asumau obligații similare[...].
Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia şi Turcia își garantau reciproc frontierele. Diplomații români, N. Titulescu, îndeosebi, au avut o activitate deosebită şi în cadrul Ligii Națiunilor[...]. Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935-1936, să semneze un pact[...] româno-sovietic, care ar fi garantat independența şi integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918.
Evoluția evenimentelor internaționale, creșterea rolului Germaniei, inactivitatea şi lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe regele Carol al II-lea[...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe pentru a evita izolarea diplomatică a țării. N. Titulescu, prea identificat cu politica franceză și cu Liga Națiunilor, a fost înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe (1936), iar planul alianței cu Uniunea Sovietică a fost abandonat.” (V. Georgescu, Istoria românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța defensivă creată în 1921, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi regele României și acțiunea desfășurată de statul român în 1928, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile de politică externă la care participă România în 1926. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
- menționarea a doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România postbelică;
- precizarea unei constituții a României adoptate în etapa stalinismului și menționarea a două caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului;
- formularea unui punct de vedere referitor la național-comunismul din România şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Simulare BAC 2021- Barem de corectare Bacalaureat 2021- ISTORIE

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională- profil artistic, toate specializările;- profil sportiv, toate specializările;- profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar;- profil teologic, toate specializările.

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la zece.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Kossovopolje/Câmpia Mierlei/Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: port aflat sub stăpânirea Moldovei, în 1420 flota turcă întreprinde un atac asupra Cetății Albe (Akkerman) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Mircea cel Bătrân/Vlad Țepeș/Radu cel Frumos, Petru Aron/Ștefan cel Mare/Petru Rareș. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: din cauza unei expediții militare în Țara Românească a sultanului Mahomed I[...] și efect: O plată a unui tribut a fost efectuată în 1417. SAU Cauză: întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în incursiuni de jaf și pentru luarea de robi și efect: ele reprezentau înțelegeri între egali etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: lupta de la Rovine de la sfârșitul secolului al XIV-lea, atacul de la Târgoviște organizat de Vlad Țepeș, bătălia de la Vaslui (1475) etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate- o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea
Exemple: reprezentantul Domniei se implică în acțiuni cu caracter antiotoman, se modifică statutul Domniei în Țara Românească prin Tratatul de la Alba Iulia (1595) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mica Înțelegere. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Carol al II-lea
3 puncte pentru menționarea acțiunii desfășurate de statul român în 1928
Exemple: statul român aderă la pactul Briand-Kellogg care interzice războiul ca mod de rezolvare a conflictelor, În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la acțiunile de politică externă la care participă România în 1926 (3px2=6p)
Exemple: convenția de alianță cu Polonia a fost înlocuită în 1926 cu un tratat de garanție, România a semnat un tratat de alianță cu Franța; România a semnat un tratat cu Italia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: În perioada 1929-1936, politica externă a României are ca obiectiv securizarea granițelor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia şi Turcia își garantau reciproc frontierele și Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935–1936, să semneze un pact de asistență mutuală româno-sovietic, care ar fi garantat independența şi integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918 SAU Politica externă a României, în perioada 1929-1936 a fost influențată de contextul internațional. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova. și inactivitatea şi lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe Carol al II-lea[...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date- prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: implicarea în războiul antiotoman din 1877-1878, aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România postbelică (de exemplu: al Doilea Război Mondial, prezența Armatei Roșii în spațiul românesc, încălcarea principiilor democratice în politica internă etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948 sau a Constituției din 1952
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale constituției precizate (de exemplu: Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran, Republica Populară Română s-a constituit prin lupta susținută de popor împotriva fascismului și a imperialismului, statul protejează proprietatea țărănească/menționarea prieteniei și alianței cu URSS în legea fundamentală, existența proprietății socialiste ca prevedere a constituției, reflectă subordonarea față de URSS etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului (de exemplu: participarea la constituirea Organizației Tratatului de la Varșovia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, susținerea acțiunilor inițiate de URSS împotriva Ungariei în 1956 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat- o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la național-comunismul din România (de exemplu: În perioada național-comunismului România promovează o politică de distanțare față de URSS., Practicile politice din perioada național-comunismului consolidează regimul totalitar din România. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere- cuprins- concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.


Abonează-te pe

Partenerii nostri
kanald.ro
Rezultate Loto 6 din 49 joi, 22 aprilie 2021. Numerele extrase astăzi - Joker, Noroc Live Rezultate Loto 6 din 49 joi, 22 aprilie 2021. Numerele extrase astăzi - Joker, Noroc Live
spotmedia.ro
Nicuşor Dan n-ar vrea să scumpească locurile de parcare din București. USR PLUS și PNL... Nicuşor Dan n-ar vrea să scumpească locurile de parcare din București. USR PLUS și PNL susțin creșterea taxelor
spotmedia.ro
Vor fi tot mai puțini cei care doresc să se vaccineze, iar coerciția nu funcționează.... Vor fi tot mai puțini cei care doresc să se vaccineze, iar coerciția nu funcționează. Ce e de făcut? Interviu
b1.ro
Program Kaufland de Paşte. Ce orar special va avea hypermarketul Program Kaufland de Paşte. Ce orar special va avea hypermarketul
infoactual.ro
Drama neștiută a lui Florin Piersic! Clipele cumplite prin care a trecut marele actor Drama neștiută a lui Florin Piersic! Clipele cumplite prin care a trecut marele actor
infoactual.ro
Previziuni Carmen Harra despre război: Va schimba lumea pentru totdeauna Previziuni Carmen Harra despre război: Va schimba lumea pentru totdeauna
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si