1 din 3 | Top 10 puteri nucleare: Ce ţări deţin cele mai mari bombe nucleare?
2 din 3 | Top 10 puteri nucleare: Ce ţări deţin cele mai mari bombe nucleare?
3 din 3 | Top 10 puteri nucleare: Ce ţări deţin cele mai mari bombe nucleare?
Top 10 puteri nucleare. Iată lista marilor puteri nucleare ale lumii în anul 2022, care include zece state principale!
Top 10 puteri nucleare. Informațiile privind țările care au un mare potențial nuclear, se bazează pe date de la Stockholm International Peace Research Institute și Business Insider. Cele zece țări care dețin oficial arme de distrugere în masă formează așa-numitul "Club Nuclear".
Top 10 puteri nucleare. Țările care deţin cele mai mari bombe nucleare
Statele Unite au reprezentat prima națiune care a dezvoltat o bombă nucleară. Numărul de focoase nucleare deținute de Statele Unite a crescut considerabil în perioada războiului rece cu Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, în același timp, Uniunea Sovietică își creștea și arsenalul nuclear. Acum, Rusia are mai multe arme nucleare decât orice altă țară din lume, cu 6.850.
Statele Unite
Numărul de focoase nucleare: 6800
Primul test: 1945
Utilizare în luptă: 1945 (Hiroshima și Nagasaki, Japonia)
Ultimul test: 1992
Țara cu cea mai puternică armată din lume este și prima putere care a declanșat o explozie nucleară și prima care folosește arme nucleare într-o situație de luptă. De atunci, Statele Unite au produs 66,5 mii de unități de arme atomice cu peste 100 de modificări diferite.
Astfel, principala gamă de arme nucleare americane constă în rachete balistice pe submarine.
Totodată, doctrina militară americană afirmă că America deține suficiente arme pentru a garanta atât propria securitate, cât și securitatea aliaților săi.
Rusia
Numărul de focoase nucleare: 7000
Primul test: 1949
Ultimul test: 1990
Rusia este puterea nucleară numărul 1 din lume în 2022. Unele dintre arme au fost moștenite de Rusia după sfârșitul existenței URSS. Focoasele nucleare existente au fost scoase din bazele militare ale fostelor republici sovietice. Conform armatei ruse, ei pot decide dacă să folosească arme nucleare ca răspuns la acțiuni similare. Sau în cazul atacului cu arme obișnuite, în urma cărora însăși existența Rusiei va fi amenințată.
Președintele Vladimir Putin a ordonat, duminică, punerea în „alertă maximă” a forțelor de descurajare nucleară ale Rusiei, țară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume.
În luna decembrie 2021, ministrul apărării Serghei Șoigu anunța că, armele și echipamentul modern constituie acum 89,1% din arsenalul nuclear al Rusiei.
Franța
Numărul de focoase nucleare: 300
Primul test: 1960
Ultimul test: 1995
Până în prezent, Franța a efectuat mai mult de 200 de teste cu arme nucleare, pornind de la o explozie în colonia atunci franceză din Algeria și terminând cu doi atoli din Polinezia Franceză. Totodată, Franța a refuzat de mai multe ori să participe la inițiativele de pace ale altor țări nucleare. Nu s-a alăturat moratoriului privind testele nucleare la sfârșitul anilor 50 ai secolului trecut, nu a semnat Tratatul privind interzicerea testelor nucleare militare în anii 60 și s-a alăturat "Tratatului de neproliferare" abia la începutul anilor 90.
China
Numărul de focoase nucleare: 270
Primul test: 1964
Ultimul test: 1996
China este singura țară care a hotărât să nu lanseze bombe nucleare sau să amenințe cu lansarea asupra statelor non-nucleare. Și la începutul anului 2011, China a anunțat că își va menține armele doar la nivel minim suficient. Cu toate acestea, de atunci, inginerii de apărare ai Chinei au inventat patru tipuri de rachete balistice noi care sunt capabile să transporte focoase nucleare. Deci, problema expresiei cantitative exacte a acestui "nivel minim" rămîne deschisă.
Marea Britanie
Numărul de focoase nucleare: 215
Primul test: 1952
Ultimul test: 1991
Marea Britanie este singura țară care nu a efectuat teste pe teritoriul său. Britanicii au preferat să facă toate exploziile nucleare în Australia și Oceanul Pacific, dar din 1991 s-a decis oprirea lor. Însă, în anul 2015, David Cameron a dat o scînteie, recunoscînd că Anglia este gata să arunce cîteva bombe, dacă va fi nevoie. Dar asupra cui exact- nu a spus.
Pakistan
Numărul de focoase nucleare: 130-140
Primul test: 1998
Ultimul test: 1998
După explozia din India, din 1974, a fost doar o chestiune de timp înainte ca Islamabadul să-și dezvolte propriile arme. Prim-ministrul Pakistanului declara atunci că: "Dacă India își creează propriile arme nucleare, o vom face pe a noastră, chiar dacă va trebui să mîncăm iarbă".
După efectuarea testului de către India în 1998, Pakistanul le-a efectuat prompt pe ale sale, detonînd mai multe bombe nucleare la locul de testare Chagai.
India
Numărul de focoase nucleare: 120-130
Primul test: 1974
Ultimul test: 1998
India s-a recunoscut oficial ca putere nucleară abia la sfârșitul secolului trecut. Cu toate acestea, după detonarea a trei dispozitive nucleare în mai 1998, deja la două zile după aceasta India a anunțat că renunță să mai efectueze teste.
Israel
Numărul de focoase nucleare: 80
Primul test: 1979
Ultimul test: 1979
Israelul nu a precizat niciodată că deține arme nucleare, dar nici nu a susținut contrariul. De fapt, Israelul a refuzat să semneze Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Odată cu aceasta, Israel monitorizează vigilent atomul pașnic și nu atât de pașnic al vecinilor săi și, la necesitate, nu ezită să bombardeze centrele nucleare din alte țări- așa cum a fost cu Irakul în 1981.
Conform unor zvoni, Israelul are toate șansele de a crea o bombă nucleară încă din 1979, cînd o lumină suspectă asemănătoare cu o explozie nucleară a fost înregistrată în Atlanticul de Sud. Se presupune că fie Israelul, fie Africa de Sud, fie ambele state împreună sunt responsabile de acest test.
Coreea de Nord
Numărul de focoase nucleare: 10-60
Primul test: 2006
Ultimul test: 2018
Din lista țărilor cu arme nucleare în 2022, face parte și Coreea de Nord. Activitatea cu atomul în Coreea de Nord a început la mijlocul secolului trecut, atunci când Kim Il Sung, înspăimîntat de planurile SUA de a bombarda Phenianul, a cerut ajutor de la URSS și China. Dezvoltarea armelor nucleare a început în anii 1970, a înghețat odată cu îmbunătățirea situației politice din anii 90 și a continuat în mod natural cu înrăutățirea acesteia. Deja începând cu 2004 în ”marele stat prosper” au avut loc este nucleare.
Tensiune creează și faptul că numărul exact al focoaselor nucleare nord-coreene încă nu se cunoaște. Potrivit unor date, numărul bombelor nucleare ar depăși 20, potrivit altora, ajunge la 60 de unități.
Iran
În prezent, se știe care țări dețin arme nucleare. Iranul nu se află printre acestea, însă nici nu a redus munca asupra programului nuclear și există zvonuri că această țară are propriile arme nucleare.
Pe de altă parte, autoritățile iraniene susțin că o pot construi pentru ei înșiși, dar din motive ideologice el se limitează doar la utilizarea uraniului în scopuri pașnice. Momentan, folosirea atomului de către Iran se află sub controlul AIEA ca urmare a acordului din 2015, dar în curând status quo-ul poate suferi modificări. Începînd cu 6 ianuarie 2020, Iranul a renunțat la ultimele restricții asupra acordului nuclear pentru a crea arme nucleare pentru o posibilă grevă asupra Statelor Unite.
La data de 3 ianuarie 2022, liderii Rusiei, Chinei, Marii Britanii, Franței și Statelor Unite au emis o declarație comună privind prevenirea utilizării armelor nucleare în război. "Declarăm că nu pot exista cîștigători într-un război nuclear și că el nu trebuie să fie declanșat niciodată. Deoarece utilizarea armelor nucleare ar avea consecințe de anvergură, afirmăm, de asemenea, că armele nucleare – atît timp cît acestea continuă să existe- ar trebui să servească scopurilor defensive, să descurajeze agresiunea și să prevină războiul. Credem că proliferarea în continuare a acestor arme ar trebui împiedicată", potrivit unei declarații publicate pe site-ul Kremlinului.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
