VIDEO Escrocii deghizați în polițiști și inspectori BNR ne lasă fără bani. Cum pot să-și dea seama oamenii că sunt pe punctul de a fi înșelați

Mai nou șarlatanii se dau drept polițiști și inspectori ai Băncii Naționale Române, iar cu un scenariu bine pus la punct reușesc să golească conturile victimelor.

„Escrocii care nu spun o poveste nu îi prind pe români în capcană, ca să parafrazăm o replică celebră. Mai nou șarlatanii se dau drept polițiști și inspectori ai Băncii Naționale Române, iar cu un scenariu bine pus la punct reușesc să golească conturile victimelor. Sute de români au căzut în plasa impostorilor până acum, iar tentativele de fraudă sunt din ce în ce mai multe”, a spus Christian Sabbagh.

Patricia Brad este actriță la teatrul național din Cluj Napoca. Fără să vrea jucat rolul principal în cea mai nouă înșelătorie. Un așa zis polițist a sunat-o, avertizând că cineva din Iași vrea să facă un credit pe numele ei: „Îmi spune: Ar trebui să mergeți la o bancă, să scoateți un credit, după aceea îmi trimiteți mie banii, după care nimeni n-o să mai poată să facă acest credit în numele

dumneavoastră. Bineînțeles, eu am pus o grămadă de întrebări”.

Mai apoi a transferat-o la un escroc care se dădea drept un inspector al BNR. Acesta a convins o să își facă un credit de o sută de mii de lei bani, pe care i-a transferat hoților: „ Am primit o pungă mare de bani cu care m-am dus la un bancomat și am zis: domnule dragă, eu înțeleg, lucrați la BNR, dar ce legătură are, eu aici văd în fața mea scris bitcoin.

Eu atât știu și eu de acasă, că nu se face. Am făcut douăzeci de tranzacții, am trimis toți banii”.

După ce s-au văzut cu banii în sac, escrocii au închis telefonul și au blocat numărul Patriciei. Femeia a depus plângere la poliție: „ În prezent polițiști efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de înșelăciune în vederea identificării și trageri la răspundere penală a autorilor”.

Înșelătoria este bine pusă la punct. Escrocii se folosesc de identitățile unor persoane reale, care lucrează în cadrul poliției și al Băncii Naționale: „În timpul conversației l-am căutat și pe el, l-am găsit. Am căutat și infractorul, este și el pe net, l-am găsit pe site-ul interpolului”.

Sunt câteva indicii care ne arată că suntem pe cale să fim păcăliți. În primul rând cel din spatele apelului are un accent, de obicei basarabean sau indian.

Mai apoi faptul că te presează să acționezi rapid. Dacă încearcă să mute conversația pe o aplicație este un semn clar că suntem ținta unei fraude. Un alt lucru care ar trebui să ne dea de bănuit este dacă ne sunt cerute informații confidențiale, precum sume din cont sau parole. De pildă BNR dar și instituțiile bancare în general nu cer niciodată date din buletin sau informații despre credite prin telefon, email sau mesaje. Reprezentanții băncilor ne recomandă să închidem apelul dacă avem vreun dubiu și să contactăm imediat banca: „Este foarte important ca datele de pe fața și spatele cardului să fie păstrate secrete. Banca nu va cere niciodată date personale extinse, datele cardului și în niciun caz date de logare. Banca poate să ceară numele nostru, însă e foarte important să ne asigurăm că acele date le dăm când noi contactăm banca”.

Este foarte important să luăm măsuri de prevenție ca să nu devenim ținta unor astfel de înșelătorii. De multe ori chiar noi suntem cei care le punem hoților la dispoziție datele personale: „Clonezi un site și aduci utilizatorii pe site-ul tău, unde va trebui să își facă un cont sau unde va trebui să-și furnizeze niște date și așa cu legii date despre anumiți utilizatori. Exploatează anumite vulnerabilități pe care le au anumite site-uri sau companii, prin aplicațiile pe care le derulează la nivel intern sau la nivelul companiilor și de acolo pot fura fel și fel de date ale utilizatorului”.

În două mii douăzeci și patru au fost semnalate autorităților peste douăzeci și șapte de milioane de evenimente de securitate cibernetică, în creștere cu aproape treizeci la sută față de anul precedent.