Rata anuală a inflației a atins în luna martie un nivel alarmant de 9,9%, ceea ce înseamnă că prețurile la o serie de produse și servicii au crescut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, dacă anul trecut un coș de cumpărături costa 500 de lei, anul acesta pentru aceleași produse trebuie să plătim cu aproximativ 50 de lei mai mult.
Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat în sectorul alimentar. Prețul cafelei a crescut cu aproape 24%, fructele s-au scumpit cu aproape 15%, iar zahărul a înregistrat o majorare de 11%. Alte produse alimentare, precum ouăle, carnea de vită și laptele, au înregistrat creșteri cuprinse între 10 și 15%.
Produse nealimentare și energie: creșteri majore
Nu doar alimentele sunt afectate de inflație. Energia electrică a înregistrat o scumpire de aproape 60%, fapt resimțit direct în facturile consumatorilor. Detergenții au devenit mai scumpi cu 10%, iar prețul combustibilului a crescut cu 13%, o creștere observabilă în ultima perioadă.
Servicii tot mai costisitoare
Raportul Institutului Național de Statistică arată o scumpire de aproape 25% la biletele de tren ale CFR. De asemenea, utilitățile au crescut cu 15%, iar tarifele în saloanele de înfrumusețare au urcat cu aproximativ 15%, afectând bugetele familiilor.
Citește și: Se scumpesc alimentele. Cu cât vom plăti în plus la cumpărături, după Paște: ”Nu avem altă soluție”
Previziuni revizuite în contextul crizelor multiple
Banca Națională a României estima inițial o inflație de 4% până la finalul anului 2026, însă această prognoză pare tot mai puțin realistă, având în vedere multiplele crize care continuă să împingă prețurile în sus.
Românii resimt din plin impactul acestor scumpiri, iar perspectivele economice indică o perioadă dificilă pentru consumatori, care trebuie să se adapteze la un cost al vieții în creștere constantă.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
