Preparatele tradiționale au prețuri exagerate. Șoriciul și jumările au ajuns să depășească așteptările românilor.
Ce au în comun șoriciul și foie gras? Prețul. Chiar și două sute de lei costă delicatesa pentru masa de Crăciun. Nici de jumări nu se pot apropia prea mult oamenii. Nu este altceva decât speculă. Aceste preparate nu merită nici măcar 40 de lei, spun experții din industria alimentară, a transmis Cristian Sabbagh.
Șorici și jumări la preț de „foie gras”
"Asta? Mai dă un așa.
"76 ați spus? Da. Dați-mi să vă dau, să plătim", a spus un român.
Deși mai sunt două săptămâni până la Crăciun, deja în fața măcelăriilor s-au format cozi. Oamenii cumpără de toate... mai puțin șorici sau jumări.
"Ne place, dar e cam scump", a spus un român.
Prețurile pentru kilogramul de șorici variază de la 40 de lei și poate depăși 150 de lei. Sumă suficient de mare cât să pună pofta-n cui multora.
Trecem la cealaltă delicatesă, jumările. Un lux pentru mulți. Kilogramul costă între 60 de lei și chiar 250 de lei, cât factura la lumină. Cei care au vrut să aibă din toate pe masă, nu s-au mai uitat la bani.
"- Vreau două caserole.
- Mică, medie, mare?
- Medie!", a spus un român.
"- Am cheltuit cam 1.000 de lei de azi de dimineață.
- Doar pe carne?
- Da!", a spus un român.
Sărbătorile sunt perioada în care comercianții și producătorii profită la mximum de dorința noastră de a cheltui. Prețurile pe care le vedem în galantare la șorici și jumări sunt exagerate, spun experții din industria alimentară.
"Este speculă! Deci nu poate să coste un kilogram de șorici nici măcar 40 de lei! Nu mai discutăm de 100 și ceva de lei.
Specialiștii spun că față de anul trecut, prețul cărnii de porc este mai mare cu 20%. Cu alte cuvinte, un kilogram de ceafă costă cu 6 lei mai mult.
Citește și: VIDEO- Destinații exotice de vizitat după sărbători. Cât costă un sejur în străinătate?
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.