Tinerii din Generația Z au motive să fie optimiști atunci când își caută primul loc de muncă. Un studiu internațional arată că aceștia câștigă, la debutul în carieră, cu aproximativ 12% mai mult decât milenialii, generația care a intrat pe piața muncii în urmă cu aproximativ 15 ani.
Specialiștii menționează, totuși, și faptul că un salariu mai mare la început de carieră nu înseamnă neapărat și o viață mai relaxată.
Salarii mai mari, dar și așteptări crescute
Alex, un tânăr de 26 de ani, exemplifică această tendință. Deși este la început de carieră, el are aspirații financiare ridicate: „Nici internship-ul nu l-aș face fără 4.000 de lei la part-time în momentul de față.
Citește și: VIDEO Generația Z nu mai vrea să lucreze la birou. Flexibilitatea, o prioritate pentru tinerii români
Această schimbare reflectă și o conștientizare mai mare a valorii timpului și a muncii depuse.
Piața muncii s-a schimbat
Specialiștii explică faptul că piața muncii a evoluat semnificativ în ultimii ani. Companiile sunt nevoite să ofere salarii mai atractive pentru a atrage candidați, mai ales în contextul concurenței tot mai mari.
Pe lângă salariu, Generația Z pune accent și pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Beneficii precum munca de acasă, programul flexibil și oportunitățile de dezvoltare profesională sunt printre cele mai căutate.
Citește și: VIDEO România, în topul UE la tineri antreprenori. Generația Z transformă ideile în afaceri
Provocările rămân
Economiștii avertizează însă că salariile mai mari nu înseamnă neapărat un nivel de trai mai ridicat. Costurile pentru locuințe, utilități și servicii au crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce afectează puterea de cumpărare a tinerilor.
Companiile oferă salarii mai mari pentru a fideliza angajații tineri, transformându-i în resurse pe termen lung, pe care să îi perfecționeze și să îi păstreze în echipă. Aceasta este o strategie necesară într-o piață a muncii tot mai competitivă.
Accesul la locul de muncă, o provocare majoră
Deși studiul arată o creștere a salariilor pentru Generația Z, datele oficiale indică faptul că accesul la un loc de muncă rămâne o problemă serioasă. În România, peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani care își caută un job sunt șomeri. Mai mult, țara noastră continuă să aibă cea mai mare rată a tinerilor care nu lucrează și nu urmează niciun program de educație sau formare profesională din Uniunea Europeană.