Cancelarul Germaniei susține intrarea României în spațiul Schengen. Ce avantaje vor avea românii după aderare

• Olaf Scholz: România trebuie să devină membru Schengen cu drepturi depline
• Ce avantaje vor avea românii după aderarea țării noastre la Schengen

Miniştrii Apărării şi ai Afacerilor externe din statele Uniunii Europene se întâlnesc la începutul acestei săptămâni la Praga, într-o reuniune neoficială.

Citeste si: Accesul turiștilor ruși ar putea fi interzis în țările UE

Citeste si: Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Independenței Republicii Moldova: ,,UE, singura opţiune către un viitor prosper și democratic''

Potrivit cancelarului german, acest lucru semnifică inclusiv "închiderea golurilor rămase". Olaf Scholz afirmă că "Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline".

Olaf Scholz: România trebuie să devină membru Schengen cu drepturi depline

"Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline", promite cancelarul. 

Citeste si: Mesajul lui Nicolae Ciucă, la 31 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova: ,,Am fost, suntem şi vom fi alături de fraţii de peste Prut''

Citeste si: Oana Roman, revoltată după ce a văzut cât costă un banal croissant: „Mai scump ca la Paris???”- kanald.ro

Citeste si: Ce vitamine sunt bune pentru sanatatea creierului

Citeste si: „Nu vreau să mor. Vă implor. Trebuie să încep radio-chimio” Oana Lis, strigăt de ajutor în mediul online. Soția fostului edil a rămas impresionată de cazul unei femei bolnave de cancer- wowbiz.ro

Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene anunța, vinerea trecută, convocarea unei reuniuni de urgență la nivel ministerial pentru a discuta despre modalitățile de gestionare a crizei energetice, în contextul eforturilor de reducere a dependenței de Rusia.

"Suntem într-un război energetic cu Rusia, iar situația afectează întreaga Uniune Europeană", a indicat, în context, ministrul ceh al Industriei şi Comerțului, Jozef Sikela.

Ce avantaje vor avea românii după aderarea țării noastre la Schengen

Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene. 

Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia- Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Aproximativ  3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Citeste si: VIDEO. Cum a fost surprinsă DJ Lalla, înainte de a-și pierde viața. Ultimele imagini cu tânăra- kfetele.ro

Citeste si: Cine este fosta soție a lui Costin Gheorghe? Tânăra și-a refăcut și ea viața și este din nou mămica- radioimpuls.ro

Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.

De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.

Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul  cooperării polițienești și judiciare.