Cancelarul Germaniei susține intrarea României în spațiul Schengen. Ce avantaje vor avea românii după aderare
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni, 29 august, că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, transmite Reuters.
Miniştrii Apărării şi ai Afacerilor externe din statele Uniunii Europene se întâlnesc la începutul acestei săptămâni la Praga, într-o reuniune neoficială.
În textul discursului pe care urmează să îl ţină la reuniunea UE de la Praga, Olaf Scholz consemnează că "Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm".
Potrivit cancelarului german, acest lucru semnifică inclusiv "închiderea golurilor rămase". Olaf Scholz afirmă că "Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline".
Olaf Scholz: România trebuie să devină membru Schengen cu drepturi depline
"Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline", promite cancelarul.
Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene anunța, vinerea trecută, convocarea unei reuniuni de urgență la nivel ministerial pentru a discuta despre modalitățile de gestionare a crizei energetice, în contextul eforturilor de reducere a dependenței de Rusia.
"Suntem într-un război energetic cu Rusia, iar situația afectează întreaga Uniune Europeană", a indicat, în context, ministrul ceh al Industriei şi Comerțului, Jozef Sikela.
Ce avantaje vor avea românii după aderarea țării noastre la Schengen
Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene.
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia- Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.
De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.
Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală).
Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.