Anticorpii împotriva virusului SARS-CoV-2 pot fi detectaţi până la şapte luni după infectare la 90% dintre pacienţi, a descoperit un studiu realizat de Institutul Joao Lobo Antunes de Medicină Moleculară (IMM) din Portugalia, anunță miercuri Xinhua, conform Agerpres. În prima fază a bolii, bărbații produc mai mulți anticorpi decât femeile, dar nivelurile se echilibrează ulterior.
Acest studiu a fost demarat la debutul pandemiei în Portugalia, în martie 2020, când cercetătorii au creat un test serologic sensibil, specific şi versatil pentru COVID-19
Colaborând cu medici de la Hospital Center Lisboa Norte, echipa de cercetători a început să monitorizeze nivelurile de anticorpi în cazul a 300 de pacienţi şi profesionişti din domeniul sanitar şi a peste 200 de voluntari care au fost urmăriţi după ce au contractat COVID-19.
„Rezultatele acestui studiu, care s-a întins pe o perioadă de şase luni, a pus în evidenţă un model clasic de răspuns imunitar până în cea de-a şaptea lună după infectare, cu o creştere rapidă a nivelurilor de anticorpi în primele trei săptămâni după simptome, urmată de o reducere ulterioară”, a precizat Marc Veldhoen, conducătorul proiectului.
„În faza iniţială de răspuns, rezultatele noastre arată că, în medie, bărbaţii produc mai mulţi anticorpi decât femeile, dar nivelurile se echilibrează în timpul fazei rezolutive şi sunt similare
Citeste si: Bilanț coronavirus, 5 noiembrie 2020. Cea mai neagră zi în România: peste 9.700 de noi infectări
Care este legătura dintre anticorpi și severitatea bolii?
Rezultatele cercetării, publicate în European Journal of Immunology, indică totodată că nivelurile de anticorpi produşi sunt determinate de severitatea bolii, şi nu de vârsta persoanei infectate.
Colaborând cu Institutul portughez pentru sânge şi transplant (IPST), Veldhoen a confirmat „o activitatea robustă până la cea de-a şaptea lună după infectare la o mare parte din indivizii testaţi anterior”.
„Lunile care vor urma vor fi esenţiale pentru evaluarea robusteţii răspunsului imunitar sau a posibilităţii de reinfectare”, a declarat cercetătorul din cadrul IMM.
Citeste si: Constanța: Studenții de la Medicină se implică în realizarea anchetelor epidemiologice
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
