Marian Enache, președintele CCR, a explicat motivul pentru care au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care Călin Georgescu și Elena Lasconi au obținut cele mai multe voturi, a fost anulat cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur, care urma să fie pe 8 decembrie 2024.
Parcursul politic al României a cunoscut de atunci și până în prezent mai multe evenimente, printre care prelungirea mandatului prezidențial și ulterior demisia lui Klaus Iohannis, alegerea unui nou Guvern, proteste ale susținătorilor celor doi candidați de la prezidențialele trecute.
În încercarea de a fi cât mai explicit cu privire la anularea alegerilor prezidențiale, președintele CCR a realizat o comparație cu un pahar cu apă otrăvită.
"Neregularitățile au avut o asemenea amploare și propagare încât singura soluție posibilă a fost anularea întregului proces electiv. Nu se putea face o selecție de poziții a candidaților clasați imediat pe pozițiile următoare. Ca să fiu mai plastic: dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a declarat Marian Enache, președintele CCR, potrivit juridice.ro.
De ce au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024
Președintele CCR, Marian Enache, a explicat decizia de a anula alegerile prezidențiale. Judecătorul a explicat că, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, CCR a fost sesizată, conform legii pentru alegerea Preşedintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidaţi.
”Pe una am respins-o pentru că nu a fost formulată în termen.
Pe a doua, pentru că a fost formulată în termen şi îndeplinea condiţiile de admisibilitate, am examinat-o şi am dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparenţă în stabilirea rezultatului procesului electoral. Ca atare, în faţa cererii formulate de un candidat la alegerile prezidenţiale, în limitele şi în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot.
Președintele CCR a explicat și procesul de declasificare a rapoartelor serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT, fiind vorba despre un moment istoric în România.
”Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric şi important pentru întreaga societate. În lumina acestor documente şi a realităţilor înscrise în acestea, la care au avut acces toţi cetăţenii şi toate instituţiile acestei ţări, Curtea şi-a activat competenţa constituţională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituţie şi a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în temeiul prevederilor constituţionale. Aşadar, Curtea nu şi-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Instituţia revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituţională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, şi nu in concreto. Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor. Aşadar, în logica juridică constituţională, hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu poate fi o hotărâre de revizuire a hotărârii de confirmare a rezultatului primului tur de scrutin, pentru că cele două hotărâri sunt expresia unor competenţe diferite. Părţile sau persoanele interesate într-o cauză nu pot să se substituie evaluării judecătorului. Dacă la fiecare hotărâre judecătorească partea care este nemulţumită ar supune unui proces de intenţie publică soluţia unei instanţe prin prisma propriului său drept subiectiv de apreciere a probelor în temeiul cărora judecătorul a pronunţat o hotărâre, substituindu-se sau încercând să se substituie dreptului de apreciere al judecătorului, care ar mai fi raţiunea existenţei sistemului judiciar? Părţile/persoanele interesate nu îşi pot face dreptate singure, pentru că ele ar deveni judecătorii propriilor lor cauze. Dacă am judeca lucrurile în această optică subiectivă, ne-am trezi în plin arbitrariu în privinţa respectării hotărârilor instanţelor judecătoreşti sau constituţionale”, a declarat Marian Enache.
sursa foto: Inquam Photos/George Călin & Facebook Elena Lasconi
