Opt țări, între care și România, susțin că apărarea flancului estic al UE trebuie să fie o prioritate.
Țările participante la summit-ul Flancului estic de la Helsinki au adoptat o decizie comună la finalul zilei de marți, 16 decembrie. "Rusia rămâne o amenințare astăzi, mâine și în viitorul previzibil", a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo, într-o conferință comună de presă.
Nicușor Dan, prezent la summitul de la Helsinki, a precizat și el "Rusia va rămâne o amenințare permanentă", indiferent dacă se va ajunge sau nu la pace. "Așa că trebuie să fim pregătiți", a adăugat liderul de la București.
Liderii celor 8 țări participante la summit au că apărarea flancului estic al Uniunii Europene trebuie să fie o prioritate din cauza amenințării rusești.
"Situația impune să fie acordată imediat prioritate flancului estic al UE printr-o abordare operațională, coordonată și în mai multe domenii", au scris într-un comunicat liderii Finlandei, Suediei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, României și Bulgariei.
Semnatarii declarației comune subliniază în special necesitatea consolidării eforturilor în domeniul capacităților de luptă terestră, al apărării împotriva dronelor, al apărării aeriene și antirachetă, precum și al protejării frontierelor și a infrastructurii critice în cadrul UE și în colaborare cu NATO.
"UE poate juca un rol important prin sprijinirea eforturilor statelor membre individuale de a-și consolida capacitățile de apărare, prin definirea finanțării, simplificarea reglementărilor și sporirea mobilității militare", a subliniat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.
Această declarație survine în contextul în care Ucraina, susținută de țările europene, încearcă să ajungă la un compromis cu Statele Unite privind un plan de pace, a cărui versiune inițială a fost considerată foarte favorabilă Moscovei.
"Nu vedem niciun semn că Rusia dorește pacea" în Ucraina, a declarat prim-ministrul finlandez.
