La 40 de ani de la cutremurul din 1977, aproape 700 de cladiri incadrate in gradele I si II de risc seismic, in Bucuresti

La 40 de ani de la cutremurul din 1977, in Bucuresti - capitala sud-europeana cea mai vulnerabila la cutremure - exista 350 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, 174 reprezentand pericol public intrucat prezinta un risc iminent de prabusire, iar alte 330 de imobile sunt incadrate in clasa a II-a de risc seismic, potrivit listei imobilelor expertizate tehnic la data de 28 februarie 2017.

A.C., sâmbătă 04 martie 2017 , 09:19

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltarii, in Romania sunt 607 cladiri, respectiv 10.577 apartamente incadrate in clasa I de risc seismic. De asemenea, circa 30% din spitalele din Romania functioneaza in cladiri cu risc seismic I sau II.

Un cutremur similar celui produs in 1977 ar afecta 65% din populatia Romaniei.

Jumatate din cladirile incadrate in clasa I de risc seismic sunt in Bucuresti, capitala sud-europeana cu cel mai mare risc seismic si printre primele 10 din lume.

Aproximativ 120.000 de persoane locuiesc in cladirile cu risc seismic, din care 10 la suta in cladirile cu risc iminent de prabusire, arata date publicate de Primaria Capitalei.

In Bucuresti sunt derulate doua proiecte de consolidare incepute in perioada 2008-2009, gradul de executie fiind de aproximativ 30 la suta, se mai arata in documentele municipalitatii.

In prezent, in Capitala exista (conform datelor Recensamantului din 2011) peste 31.430 de cladiri construite inainte de 1940 (din care peste 3.600 au inaltime medie si mare), fara nicio proiectare specific antiseismica, aceste imobile supravietuind cutremurelor din 1940 si 1977.
Situatii oficiale prezentate recent de Ministerul Dezvoltarii arata ca in Bucuresti un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic zonele Otopeni, Baneasa, Casa Presei si Pantelimon, puternic in zonele Panduri, Militari, Dumul Sarii, mediu in zonele Titulescu, Balcescu, Balta Alba si Gemeni, iar un efect scazut s-ar inregistra in zonele Dambovita, Metalurgiei si IMGB.

Vulnerabilitatea Bucurestiului in cazul unui sesim este data de "fondul construit vechi, din zona centrala", dar si de "conditiile locale de teren, caracterizate prin prezenta unor straturi argiloase groase, care favorizeaza perioade predominante lungi ale miscarii terenului, la magnitudini mari si medii". Un alt motiv este acela ca "perioada proprie de vibratie, de 1,4 - 1,7 secunde, caracteristica cladirilor inalte, construite cu precadere in perioada interbelica corespunde de regula perioadei de vibratie indusa de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment in care se produce fenomenul de rezonanta, cu efect distrugator, de prabusire, a cladirilor care fac parte din fondul construit vechi".

Documentele ministerului releva ca cele mai puternice sunt cutremurele cu epicentrul in Vrancea, care au efecte la distante mari fata de granitele tarii. In general, in cazul acestor cutremure, sunt afectate constructiile din localitatile situate preponderent pe axa SV-NE fata de epicentru, zonele afectate fiind Iasi, Focsani, Bucuresti, Oltenita, cu propagarea undei seismice pe directiile Galati - Braila - Tulcea si Ploiesti - Brasov - Fagaras - Covasna.

Cutremurul produs in 4 martie 1977, la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter si o durata de circa 56 de secunde. Atunci, si-au pierdut viata peste 1.570 de persoane, din care peste 1.420 in Bucuresti. De asemenea, alte aproximativ 11.300 de persoane au fost ranite si in jur de 35.000 de locuinte s-au prabusit. In Capitala s-au prabusit cel putin 33 de cladiri si blocuri mari.

Sursa: News.ro


Abonează-te pe

Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si