1 din 2 | Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române
2 din 2 | Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române
În data de 24 ianuarie 2022 se vor împlini 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sau „Mica Unire”, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Iată ce s-a întâmplat la data de 24 ianuarie 2022 și de ce sărborim „Mica Unire”!
Unirea Principatelor Române din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru afi deosebită de Unirea de la 1 Decembrie 1918, fiind un moment crucial pentru devenirea României ca stat. Totodată, în urmă cu câțiva ani, autoritățile au decis ca ziua de 24 ianuarie în care este sărbătorită „Mica Unire”, să fie zi liberă.
Mica Unire, sărbătorită pe 24 ianuarie 2022
Mica Unire din 1859 a avut loc odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei, momentul însemnând primul pas important în drumul pentru înfăptuirea
La data de 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar câteva zile mai târziu, la 24 ianuarie 1859, Cuza este ales și domn al Țării Românești. Întâlnirea istorică în urma căreia Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Țării Românești și în care s-a decis Mica Unire a avut loc la Hotel Concordia din București, astăzi situat pe strada Smârdan, numărul 39.
Mica Unire este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate. La 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române
Citeste si: 24 ianuarie zi liberă: O nouă mini-vacanţă pentru români, în curând!
Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române
Totodată, un rol important în realizarea Unirii Principatelor Române l-a avut și propaganda făcută de partidele din cele două principate în cele două țări și în străinătate.
Procesul Unirii Principatelor a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea
posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.Astfel, deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.
Citeste si: Sărbători legale 2022. Calendarul zilelor libere în noul an
Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
După Mica Unire a început și modernizarea țării. Așadar, s-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.
Mai apoi, a mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
