Moment revoluționar pentru domeniul fertilizării in vitro. O nouă procedură ar putea schimba radical modul în care vor fi aduși bebelușii pe lume.
Oamenii de știință americani au reușit, pentru prima dată, să realizeze embrioni umani în stadiu incipient prin manipularea ADN-ului prelevat din celulele pielii oamenilor și apoi prin fertilizarea acestuia cu spermatozoizi.
Tehnica ar putea depăși infertilitatea cauzată de vârsta înaintate sau de boli, folosind aproape orice celulă din corp ca punct de plecare pentru viață.
Noua metodă științifică ar putea permite cuplurilor de același sex să aibă un copil înrudit genetic cu ambii.
Metoda necesită o dezvoltare și rafinare semnificativă- care ar putea dura un deceniu- înainte ca o clinică de fertilitate să poată lua în considerare măcar utilizarea ei, informează BBC News.
Experții au declarat că este o descoperire impresionantă, dar este nevoie de o discuție deschisă cu publicul despre ceea ce face posibil știința.
Researchers at Oregon Health & Science University have accomplished a unique proof of concept to treat infertility by turning skin cells into eggs capable of producing early human embryos.
#OHSUResearch https://t.co/MeG2dtPEDh — OHSU News (@OHSUNews) September 30, 2025
În trecut, fertilizarea însemna întâlnirea spermatozoizilor unui bărbat cu ovulul unei femei. Aceștia se contopesc pentru a forma un embrion, iar nouă luni mai târziu se naște un copil.
Acum, oamenii de știință schimbă regulile. Acest ultim experiment începe cu pielea umană.
Tehnica echipei de cercetare a Universității de Sănătate și Știință din Oregon preia nucleul unei celule de piele care conține o copie a întregului cod genetic necesar pentru construirea corpului.
Acest nucleu este apoi plasat într-un ovul donator, căruia i s-au extras instrucțiunile genetice.
Până acum, tehnica este similară cu cea folosită pentru a crea oaia Dolly – primul mamifer clonat din lume – născută în 1996.
Totuși, acest ovul nu este pregătit să fie fertilizat de spermatozoizi, deoarece conține deja o suită completă de cromozomi.
Fiecare om moștenește 23 dintre aceste fascicule de ADN de la fiecare dintre părinți, pentru un total de 46 cromozomi, pe care ovulul le are deja.
Așadar, următoarea etapă este de a forța ovulul să renunțe la jumătate dintre cromozomii săi într-un proces pe care cercetătorii l-au numit „mitomeioză” (cuvântul este o fuziune între mitoză și meioză, cele două moduri în care se divid celulele).
"Am realizat ceva ce se credea imposibil”
Studiul, publicat în revista Nature Communications, a arătat că au fost create 82 de ovule funcționale. Acestea au fost fertilizate cu spermă, iar unele au progresat către stadiile incipiente ale dezvoltării embrionilor. Niciunul nu a fost dezvoltat dincolo de stadiul de șase zile.
"Am realizat ceva ce se credea imposibil”, a spus profesorul Shoukhrat Mitalipov, directorul centrului pentru terapie celulară embrionară și genetică al Universității de Sănătate și Știință din Oregon.
Tehnica este departe de a fi perfecționată, deoarece ovulul alege aleatoriu ce cromozomi să elimine.
Detalii aici.
