Dintre toate pacatele pe care le putem savarsi, mandria este unul dintre cele mai mari, desi multi crestini nu sunt constienti de asta. Parintele Calistrat trage un semnal de alarma!
"Cat de mica si de nesemnificativa ni se pare noua caderea cu gandul, sau cu mandria, sau cu inaltarea.. aceste pacate care nu se vad. Spune unui om ca esti mandu, ca imediat si-ti raspunde: "Hai mai, ma lasi!" El poate nici nu stie ce inseamna termenul acela de mandrie, care poate lua forma de vanitate, de ambitie, de orgoliu, de incapatanare, de nesupunere, de singularitate trufasa, de impresie de sine, de parere de sine, de cutezanta de sine, de bizuinta de sine, de bizuirea pe gandurile tale si multe altele..
Caderea luciferica sau caderea in sus este o cadere foarte periculoasa. Chiar Cleopa, batranul de la Sihastria, avea o vorba: "Cand vezi ca un tanar zboara la cer, prinde-l de picior ca este floarea mandriei si inselarea de la demon." Pentru ca aspiratiile inalte inainte de termenul vietii spirituale darama omul! Daca luam toate filocaliile gasim scris ca nu este neaparat nevoie sa cazi cu pacate trupesti.
"Tu erai pecetea desavarsirii, deplinatatea intelepciunii si cununa frumusetii; hainele tale erau impodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze si diamante, cu crisolit, onix si iaspis, cu safir, smarald, carbuncul si aur; toate erau pregatite si asezate cu iscusinta in cuibulete si puse pe tine in ziua in care ai fost facut. Tu erai heruvimul pus ca sa ocrotesti; te asezasem pe muntele cel sfant al lui Dumnezeu, si umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc.
