Retrospectiva anului 2025. Sinteza celor mai importante evenimente: Un an de cotitură în privința noii ordini mondiale

Anul 2025 a fost un an de cotitură în aranjarea "noii ordini mondiale". Comparabil cu seismul produs în februarie 2022 de Vladimir Putin, care a decis din senin să invadeze Ucraina și să declanșeze cel mai mare război din Europa de la "Al Doilea Război Mondial", re-instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, în 20 ianuarie 2025, a marcat începutul unei ere de reorganizare geopolitică pe care puțini o preconizau. Pe plan intern, cel mai important eveniment al anului a fost, probabil, alegerea noului președinte, matematicianul Nicușor Dan, fapt care a permis continuarea traseului european al României, evitând riscul unei "revoluții suveraniste" și prăbușirea financiară.

Ce ravagii a făcut "uraganul Trump" în 2025

Trebuie să recunoaștem: trăim vremuri interesante. Schimbări radicale se succed pe bandă rulantă, chiar dacă nu sunt întotdeauna cele dorite sau de bun augur. Spre deosebire de generațiile anterioare, omenirea de azi se confruntă cu evenimente globale-șoc, se trece de la o criză la alta într-un ritm trepidant.

După pandemia din 2019-2020 și războiul din Ucraina început în 2022, anul pe care îl încheiem azi a venit cu un alt "breaking-news planetar".

Nu a fost vizita extratereștrilor, cum se așteptau mulți după descoperirea cometei misterioase 3I/Atlas, ci o altă lovitură de teatru- "schimbarea la față" a Americii.

Regimul Trump 2.0 a îndepărtat SUA de pe orbita occidentală, iar liderul MAGA a oferit un spectacol zilnic de declarații agresive și decizii-bombă, cu efecte pe toate continentele.

Războiul tarifelor vamale, amenințarea transformării Canadei în "al 51-lea stat american", presiunea pusă pe Danemarca pentru cedarea Groenlandei, noul "Departament al Războiului", expulzările masive de imigranți, atacurile asupra vaselor cu

traficanți de droguri și blocada militară impusă Venezuelei- sunt câteva dintre efectele "uraganului Trump 2.0".

Promisiunea lui Trump de a termina războiul Rusiei în Ucraina încă "din prima zi" ca președinte s-a dovedit o simplă retorică electorală, iar implicarea administrației SUA în negocierile de pace au adus o surpriză totală pe scena politică globală- fostul "jandarm al planetei", America, a părut să treacă mai degrabă de partea agresorului Rusia, punând presiune pe victimă, Ucraina, să cedeze teritorii încă necucerite de armata lui Putin.

Primul semnal al îndepărtării SUA de partenerii tradiționali europeni a venit la Conferința de Securitate de la München (14–16 februarie 2025), când vicepreședintele Vance a criticat Europa și a avertizat-o să nu se mai bazeze mult timp pe ajutorul SUA în materie de apărare.

Un moment "iconic" și de tristă amintire al schimbării de macaz a administrației Trump în raport cu regimul Biden a fost umilirea lui Volodimir Zelenski, în transmisiune live TV, la Casa Albă, pe 28 februarie. Secondat de JD Vance, Donald Trump i-a reproșat lui Zelenski că

nu este recunoscător pentru sprijinul SUA în război și l-a trimis acasă fără să discute acordul privind zăcămintele naturale din Ucraina.

De la prima întâlnire tensionată, cei doi lideri au mai discutat de câteva ori față în față de-a lungul anului, în termeni mai cordiali- cea mai recentă discuție fiind duminică, 28 decembrie, la reședința lui Trump de la Mar-a-Lago.

De fiecare dată, liderul de la Casa Albă aduce în prim plan argumentele folosite de Putin în privința războiului din Ucraina, iar progresele în privința "păcii" cu Rusia sunt minore.

Spre deosebire de predecesorul său, actualul președinte al SUA a pus tunurile pe țările europene de câte ori a avut ocazia, avertizând Europa nu doar economic, ci și în termeni de direcție politică.

Noua strategie de Apărare a Statelor Unite vorbește despre riscul unui "colaps civilizațional" pentru statele din Europa.

"Noua prietenie" ruso-americană

În contextul încercării lui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace în Ucraina, președinții celor două mari puteri aflate jumătate de secol în "războiul rece" au reluat relațiile calde.

Trump i-a oferit lui Putin șansa reabilitării diplomatice, deși liderul de la Moscova este urmărit de curtea de la Haga pentru crime de război. SUA și Rusia au ajuns la

noi acorduri bilaterale, o schimbare majoră față de perioada regimului Biden, când Rusia a fost considerat inamicul nr. 1 al Occidentului democratic.

Pe 15 august, președinții Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit în Anchorage, Alaska, într-un summit greu de anticipat anterior, cu tematici privind conflictul din Ucraina și securitatea europeană. Putin l-a convins pe Trump că trebuie eliminate cauzele profunde ale conflictului și a avertizat că Europa nu ar trebui "să saboteze progresul incipient”.

După o lungă perioadă de izolare diplomatică, summitul din Alaska a permis reinstaurarea unei linii directe de comunicare la cel mai înalt nivel între Washington și Moscova.

/www/cdn.knd.ro/media/521/2863/1779/20512673/1/h1pqslezsqpfztyemsa73tz3nrczpykm.jpg

Europa, obligată să devină independentă militar

Anul 2025 a fost un an dificil pentru relaţiile dintre Statele Unite şi Europa. Tensiunile generate de Casa Albă în relația cu partenerii transatlantici tradiționali au forțat Europa să facă pași importanți în consolidarea capacităţilor proprii de apărare şi reducerea dependenţei de garanţiile americane de securitate.

În martie 2025, Comisia Europeană a anunțat un plan de înarmare a Uniunii Europene (UE) în valoare de 800 de miliarde de euro, precum și alte măsuri care să accelereze consolidarea industriei de apărare în blocul cu 27 de membri.

Planul ReArm Europe (Reînarmarea Europei) nu vizează crearea unei armate a UE, ci crearea condițiilor pentru o mai bună cooperare a țărilor UE în domeniul apărării, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor pentru apărare și investiții masive în producția militară.

Un proiect de "Schengen militar" aprobat în acest an

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat necesitatea ca UE să-și consolideze strategia de apărare și să accelereze producția de arme.

În plus, un răspuns coordonat la situațiile de urgență militară necesită un sistem care să permită trupelor și echipamentelor din Europa să se deplaseze rapid și eficient pe continent ori de câte ori este necesar.

Pentru a realiza acest lucru, o rezoluție a Parlamentului privind mobilitatea militară adoptată în decembrie 2025 a aprobat o foaie de parcurs către un „spațiu Schengen militar”, similar cu acordurile privind libera circulație a mărfurilor și a persoanelor în cea mai mare parte a Europei.

"Coaliția voinței", proiect născut după stoparea ajutorului SUA pentru Ucraina

La scurt timp după avertismentul transmis de Trump lui Zelenski, cu privire la stoparea finanțării armatei ucrainene, mai mulți lideri europeni au convocat o așa-numită "Coaliție a Voinței", un format care să reunească țările care vor să ajute Ucraina în apărarea împotriva Rusiei.

Prima întrunire a avut loc la Londra, pe data de 2 martie 2025 la inițiativa premierului britanic Keir Starmer, și a reunit liderii a douăsprezece țări europene, printre care și România, plus președintele Turciei și premierul Canadei.

Participanții au schițat un plan care să ducă către o pace stabilă și durabilă în Ucraina, inclusiv desfășurarea unor "forțe de securitate” pe teritoriul ucrainean, menite să prevină încălcarea păcii, gata să răspundă militar în cazul unor abateri grave (idee respinsă constant de Moscova).

De-a lungul anului s-au alăturat și alte state în "Coalition of the Willing”, ajungând la un număr de 31 de țări, iar membrii alianței au participat la peste cinci ședințe în format fizic, mixt sau online.

Putin a mimat negocierile de pace și a cucerit noi teritorii în Ucraina

De-a lungul anului 2025, Statele Unite au inițiat discuții separate cu Ucraina, Rusia și NATO în vederea ajungerii la un acord de pace. Emisarii lui Donald Trump- Steve Witkoff și Jared Kushner- au purtat negocieri la Kiev, Moscova, Istanbul, Miami, însă progresele discuțiilor s-au blocat la revendicările teritoriale maximale ale Rusiei.

În timp ce Vladimir Putin cere întreaga regiune Donbas, Volodimir Zelenski a acceptat un scenariu de compromis cu privire la înghețarea liniei frontului actual și crearea unei "zone economice libere", un spațiu-tampon între Rusia și Ucraina.

De la 1 ianuarie 2025, trupele ruse au reușit să preia controlul asupra unei suprafețe de 4.669 km² din Ucraina, ceea ce reprezintă 0,77% din întreg teritoriul țării (603 628 km² în total), potrivit unei analize ISW.

Acest indicator este cu 22% mai mare decât în 2024, când forțele armate ale Federației Ruse au ocupat 3.734 km pătrați de teritoriu ucrainean.

Ritmul mai rapid de avansare a trupelor ruse în 2025 a avut ca preț pierderi enorme (peste 391 de mii de morți și răniți de la începutul anului). Conform estimărilor NATO, numărul total al morților și răniților din armata rusă până în decembrie 2025 se apropie de 1,15 milioane.

Pace fragilă în Gaza, după o perioadă cumplită de "genocid" și "foamete"

După doi ani de război inegal între Israel și mișcarea Hamas, în care populația civilă din Gaza a fost principala victimă, luna octombrie 2025 a adus, finalmente, încetarea focului, iar supraviețuitorii au putut să primească hrană și ajutoare umanitare de la organizațiile internaționale.

În teritoriul palestinian devastat de război, o organizație din cadrul ONU declarase "stare de foamete" în luna a august a acestui an. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a catalogat foametea din Fâșia Gaza drept "un eșec al umanității înseși".

În 16 septembrie armata israeliană lansase ofensiva terestră asupra oraşului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeaşi zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzaţie formulată anterior şi de alte organisme internaţionale.

Fâșia Gaza a fost bombadată fără încetare de-a lungul anului 2025, toate clădirile înalte fiind puse la pământ, iar bilanțul victimelor a depășit 70.000 de morți și 170.000 de răniți.

Armistițiul din 10 octombrie, încheiat sub medierea SUA, a inclus acorduri privind eliberarea ostaticilor, schimbul de prizonieri și alte angajamente pentru reducerea violențelor. Pe data de 13 octombrie, Donald Trump a susținut un discurs istoric în Parlamentul israelian din Ierusalim (Knesset) și a participat la un summit cu liderii din lumea arabă, la Cairo, Egipt.

Consiliul de Securitate al ONU a acordat, în noiembrie, un vot favorabil planului de pace al președintelui american Donald Trump privind Gaza, care include desfășurarea unei forțe internaționale de menținerea păcii. Noi discuții au avut loc, pe final de an, între premierul israelian Benjamin Netanyahu și Donald Trump.

"Războiul de 12 zile" dintre Israel și Iran+ atacul fără precedent al SUA asupra siturilor nucleare iraniene

Un alt conflict sângeros din 2025 a fost "Războiul de 12 zile" dintre Israel și Iran, declanșat la 13 iunie 2025, printr-o lovitură "preventivă a Israelului.

Imediat după atacul-surpriză de la Ierusalim, Iranul a declarat că se află în stare de război și va lua măsuri imediate împotriva Israelului. Riposta a fost una spectaculoasă, dar cu puține distrugeri militare.

În mijlocul acestor atacuri reciproce între Iran și Israel, Donald Trump a luat decizia să lanseze un "atac fără precedent” asupra a trei instalaţii nucleare din Iran.

Pe 22 iunie 2025, președintele Trump a anunțat că Forțele Aeriene și Marina Statelor Unite au atacat mai multe instalații nucleare din Iran, inclusiv instalația de îmbogățire a combustibilului de la Fordow, instalația nucleară de la Natanz și un sit nespecificat din Isfahan.

Atacul a vizat vasta instalație subterană a Iranului pentru îmbogățirea uraniului, aflată în lanțul muntos Fordo, situat la aproximativ 200 de kilometri de capitala iraniană Teheran.

Exploziile au fost provocate de 14 dintre cele mai mari bombe convenționale din arsenalul Statelor Unite, lansate de celebrul bombardier B-2. "Distrugere totală este un termen adecvat! Cele mai mari pagube s-au produs la adâncime, mult sub nivelul solului. Ţinta a fost lovită în plin”, a scris Trump imediat după atac.

Conform agenției iraniene de știri IRNA, cel puțin 935 de persoane au fost ucise în Iran în timpul războiului de 12 zile cu Israelul, încheiat pe 24 iunie.

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, fiind urmat de primul papă american din istorie- Leon al XIV-lea

Papa Francisc, liderul spiritual a 1,4 miliarde de creștini catolici, a murit pe data de 21 aprilie 2025, după un pontificat de 12 ani.

Ultima apariție în public a Papei Francisc a avut loc cu o zi mai devreme, în duminica Paștelui, când Suveranul Pontif a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.

Timp de peste 12 ani, Papa Francis a reorganizat birocraţia de la Vatican, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi. El este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.

Apreciat pentru simplitatea vieții sale și pentru grija față de cei săraci, Papa Francisc a devenit un superstar mondial, atrăgând mulțimi uriașe în numeroasele sale călătorii în străinătate, promovând neobosit dialogul interconfesional și pacea, luând partea celor marginalizați, precum migranții.

/www/cdn.knd.ro/media/521/2863/1779/20512673/1/papa-leon-xiv.jpg

Pe data de 8 mai 2025, cardinalul american Robert Prevost a fost ales noul papă în a doua zi de conclav. El și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea.

Este primul papă american din istoria Bisericii Catolice și face parte din Ordinul Sf. Augustin.

Într-un interviu acordat mass-mediei de la Vatican, noul papă a explicat: ”Pentru mine, ca augustinian, promovarea unității și a comuniunii este fundamentală. Sfântul Augustin vorbește mult despre unitatea în Biserică și despre nevoia de a o trăi”.

Cardinalul Robert Prevost are 70 de ani și este originar din Chicago. El și-a petrecut o mare parte din timp servind în Peru și deține atât cetățenia SUA, cât și a statului Peru. Lumea catolică se așteaptă ca noul Suveran Pontif să continue reformele papei Francisc.

Celebritățile care au murit în 2025

Anul 2025 a însemnat și despărțirea de o serie de personalități publice sau nume celebre din lumea filmului, muzicii, sportului:

7 ianuarie- Liderul istoric al extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, finalist al alegerilor prezidențiale din Franța din 2002. (n. 20 iun. 1928)
15 ianuarie- Regizorul și scenaristul David Lynch (n. 20 ian. 1946)
26 februarie- Legendarul actor hollywoodian Gene Hackman (n. 30 ian. 1930)
21 martie- George Foreman, legenda americană a boxului profesionist la categoria grea (n. 10 ian. 1949)
1 aprilie- Actorul Val Kilmer, cunoscut pentru rolurile din filme precum ''Top Gun'', ''The Doors'', ''Tombstone'' și ''Batman Forever'' (n. 31 dec. 1959)
3 iulie- Fotbalistul portughez Diogo Jota (28 ani), jucătorul echipei engleze de fotbal FC Liverpool, și-a pierdut viața într-un accident rutier produs în provincia spaniolă Zamora. În accident a murit și fratele său Andre Silva (26 ani)
17 iulie- Practicantul de sporturi extreme austriac Felix Baumgartner, cunoscut în întreaga lume pentru acțiunile sale extreme, în special pentru lansarea sa din stratosferă, cu care a stabilit trei recorduri mondiale. (n. 20 apr.1969)
22 iulie- Legendarul rockstar britanic Ozzy Osbourne, solistul trupei Black Sabbath. (n. 3 dec. 1948)
4 septembrie- Designerul italian Giorgio Armani (n. 11 iulie 1934)
16 septembrie- Actorul și regizorul american Robert Redford (n. 18 aug. 1936)
23 septembrie- Actrița franco-italiană Claudia Cardinale, legendă a cinematografiei anilor 1960. (n. 15 apr. 1938)
11 octombrie- Actrița americană Diane Keaton, celebră pentru rolurile din 'Father of the Bride' și 'First Wives Club' (n. 5 ian. 1946)
4 noiembrie- Fostul vicepreședinte american Dick Cheney (n. 30 ian. 1941)
14 decembrie- Regizorul Rob Reiner și soția sa, Michele, găsiți morți la domiciliul lor din Brentwood pe 14 decembrie, într-un dublu cazir. Fiul lor, Nick Reiner, a fost acuzat de dubla crimă.
22 decembrie- Chris Rea, influentul cântăreț și compozitor britanic de rock și blues (74 de ani).
28 decembrie- Brigitte Bardot, legendara actriță franceză, sex simbol al anilor 1960 și ferventă activistă pentru drepturile animalelor (91 de ani).

Asasinate politice în SUA. Activistul conservator Charlie Kirk, printre victime

Pe data de 10 septembrie 2025, activistul conservator Charlie Kirk, susținător al președintelui american Donald Trump, a fost împușcat mortal în timpul unui eveniment la Utah Valley University din statul Utah.

Suspectul în cazul asasinatului care a șocat America, un tânăr de 22 de ani pe nume Tyler Robinson, a tras mai multe focuri de pe acoperișul unei clădiri din campusul universitar.

Kirk a fost lovit în zona gâtului și a murit ulterior din cauza rănilor, au anunțat autoritățile.

Activistul de 33 de ani a fondat organizația Turning Point USA și a colaborat strâns cu familia Trump, susținând campaniile electorale ale lui Donald Trump Jr. și implicându-se în strategii de mobilizare a votanților, în special în state-cheie.

După asasinarea lui Kirk, Donald Trump a scris: "Marele și chiar legendarul Charlie Kirk a murit. Nimeni nu a înțeles mai bine și nici nu a fost iubit mai mult de tineretul american decât Charlie. A fost iubit și admirat de TOȚI, în special de mine, iar acum nu mai este printre noi”.

Nu a fost singurul asasinat cu motivație politică din Statele Unite în acest an.
Pe data de 14 iunie 2025, reprezentantul democrat Melissa Hortman și soțul ei au fost împușcați mortal la domiciliu de un bărbat care s-a dat drept polițist.

Autoritățile americane au descris acest atac ca fiind motivat politic. Același suspect, arestat ulterior, a deschis focul și asupra unui alt membru al legislativului. Senatorul democrat John Hoffmann și soția sa au fost răniți în atac, dar au scăpat cu viață.

Accident de avion cu 241 de morți și un singur supraviețuitor

Pe 12 iunie 2025, avionul Air India Flight 171, un zbor internațional decolat de pe aeroportul Ahmedabad (India) cu destinația Londra (Gatwick), și-a pierdut portanța imediat după decolare și s-a prăbușit peste clădirile unui campus universitar.

Au fost 241 decese confirmate din rândul pasagerilor și a membrilor echipajului, însă la locul impactului au murit alte 19 persoane dintre cei aflați la sol. Au existat și un număr mare de răniți, în principal studenți și personal ai colegiului.

În mod miraculos, pasagerul de pe locul 11A, un cetățean britanic de origine indiană, Viswashkumar Ramesh a supraviețuit impactului. El a coborât pe picioarele sale din epavă și a fost preluat de echipajele de salvare.

El a descris supraviețuirea ca pe un miracol, dar a rămas profund afectat de pierderea fratelui său în accident.

Tragedia a marcat prima prăbușire fatală a unui Boeing 787 Dreamliner din istoria modelului de avion.

Ciocnire aviatică în Washington D.C., deasupra râului Potomac

Un alt accident aviatic major a avut loc chiar în prima lună a anului (pe 29 ianuarie 2025), când un avion regional American Airlines s-a ciocnit în aer cu un elicopter militar U.S. Army Black Hawk, la Washington, D.C.

Tragedia s-a petrecut în apropierea aeroportului Ronald Reagan, iar ambele aeronave au căzut în râul Potomac.

Din nefericire, toate persoanele de la bordul ambelor aparate au murit. Avionul transporta 60 de pasageri și 4 membri ai echipajului, iar elicopterul 3 soldați.

Accidentul este considerat cel mai grav dezastru aerian din SUA din noiembrie 2001 încoace, declanșând o anchetă detaliată asupra procedurilor de control al traficului aerian.

Măcel la funicularul istoric din Lisabona

Unul dintre cele mai grave accidente de transport din Europa în 2025 a avut loc pe 3 septembrie 2025, când funicularul istoric "Gloria" din Lisabona a deraiat și s-a izbit de o clădire.

Tragedia a avut loc după ce un cablu s-a rupt, iar vagonul vechi de 140 de ani a luat-o la vale pe străzile înclinate din capitala Portugaliei.

În urma impactului violent 17 persoane au murit și alte 23 au fost rănite. Printre victime se aflau turiști străini, dar și copii.

Autoritățile portugheze au declarat o zi de doliu național și au lansat o anchetă cu privire la cauzele deraierii.

Un accident similar a avut pe 24 septembrie în Sri Lanka, când un funicular care transporta călugări budiști s-a prăbușit în gol- 7 persoane au murit, printre care și un călugăr budist român.

Primul blackout major dintr-o țară europeană

Primul blackout major dintr-o țară europeană a avut loc în 2025, mai precis pe data de 28 aprilie, în Peninsula Iberică.

Criza energetică a afectat Spania, Portugalia și regiuni din sud-vestul Franței, lăsând milioane de oameni fără curent electric timp de ore întregi și provocând cel puțin 8 decese cauzate indirect de acest eveniment.

Mii de oameni au rămas blocați în trenuri și în lifturi, iar transporturile, comunicațiile și serviciile de urgență s-au confruntat cu perturbări masive în ziua respectivă.

Accidentul energetic fără precedent ar fi fost cauzat de un șir de erori umane. Guvernul spaniol a precizat, într-un raport publicat în luna iunie, că operatorul de rețea spaniol Redeia a calculat greșit mixul corect de energie din sistem.

Rețeaua nu a putut face față unei creșteri de tensiune care a declanșat o cascadă de deconectări ale centralelor electrice, ducând în cele din urmă la întreruperea totală a curentului.

Cutremure devastatoare în Afganistan și Myanmar- mii de morți

Un cutremur extrem de puternic a avut loc în Myanmar în data de 28 martie 2025. Seismul cu magnitudinea de 7,7 grade a lovit centrul țării asiatice și a dus la: distrugeri semnificative în orașe și sate.

Estimările oficiale și neoficiale indică peste 3. 300–5. 400 de morți în doar câteva zile după dezastru.

Un seism devastator a avut loc și în estul Afganistanului (provincia Kunar), la data de 1 septembrie 2025.

Cutremurul cu magnitudinea de peste 6 grade a provocat peste 800 de victime confirmate și mii de răniți într‑o regiune muntoasă cu infrastructură fragilă.

De-a lungul anului 2025, au existat multe alte dezastre naturale- cutremure (Tibet, Grecia, Japonia), inundații (Pakistan, Vietnam, Africa de Sud), incendii de vegetație (California, Grecia), taifunuri, uragane (SUA), ca parte din tendința globală de intensificare a dezastrelor climatice observată în ultimii ani, cu pagube semnificative și pierderi de vieți în mai multe regiuni ale lumii.

Cele mai importante evenimente în plan intern din 2025

Pe plan intern, anul 2025 a fost unul caracterizat de câteva mari "evenimente": alegerea noului președinte al României (mai 2025), numirea unui Guvern de coaliție (iunie) care a introdus noi taxe și a erodat nivelul de trai al românilor, fisurarea blocului suveranist în mai multe mișcări antagonice (concomitent cu creșterea suveraniștilor în sondaje), moartea lui Ion Iliescu, primul președinte post-comunist (august), explozia devastatoare a unui bloc de locuințe în cartierul Rahova din Capitală (octombrie).

Veștile bune au venit la pachet cu altele mai puțin bune. După încurcătura cu alegerile prezidențiale anulate din 2024, România și-a ales finalmente președintele în luna mai 2025, iar victoria independentului reformist Nicușor Dan a reprezentat un vot pentru păstrarea parcursului european.

După stabilizarea politică în jurul noului președinte, coaliția de guvernare PSD-PNL-USR a început un program controversat de "salvare bugetară", iar noile taxe și tăierile de costuri au afectat în special mediul privat și populația, menajându-i pe politicieni, pe bugetarii de lux, pe angajații din companiile de stat și alți privilegiații din sistemul bugetar.

Sfârșitul de an a adus un episod semnificativ care își va întinde ramificațiile și asupra lui 2026= scandalul monstru din justiție.

Pornit de la un material de presă (documentarul Recorder despre "Justiția capturată"), scandalul a dezvăluit "jocurile murdare" prin care marile dosare de corupție sunt desființate, iar suspecții de corupție scapă basma curată.

Președintele Dan s-a implicat în discuțiile cu magistrații și a promis pentru 2026 un "referendum" cu privire la rolul CSM, iar Guvernul Bolojan a creat un grup de lucru pentru analiza și modificarea legilor justiției.

Răsturnare de situație în turul II al alegerilor prezidențiale din 2025

Alegerile prezidențiale din România din 2025 au avut loc într-un context politic tensionat, după ce scrutinul din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională.

Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a anunțat în decembrie 2024 că își va depune candidatura ca independent pentru funcția de președinte, motivând nevoia unui lider pro-european și pro-reformă în fruntea statului.

Rezultatele primului tur l-au plasat pe primul loc pe George Simion, liderul partidului naționalist AUR, cu aproximativ 41% din voturi, urmat de Nicușor Dan cu 21%, Crin Antonescu (PNL, PSD) cu circa 20% și Victor Ponta cu 13%.

În turul doi din 18 mai 2025, Nicușor Dan a reușit o revenire surprinzătoare față de primul tur și a câștigat alegerile cu aproximativ 53,6% din voturi, în timp ce George Simion a obținut circa 46,4%.

România a aderat la spațiul Schengen terestru

La 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, eliminând controalele la frontierele terestre cu celelalte state membre.

Românii beneficiau încă din martie 2024 de libertatea spațiului Schengen aerian, fapt care le-a simplificat călătoriile cu avionul în Europa, fără verificări de frontieră în aeroporturi.

La 12 decembrie 2024, Consiliul European a decis să elimine și controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgari. Decizia a venit după mai bine de zece ani în care țări ca Olanda sau Austria s-au opus prin veto acestei măsuri, cu toate că țara noastră îndeplinea toate criteriile tehnice.

Eșecul eliminării vizelor pentru SUA și retragerea soldaților americani- două "cadouri" de la Trump

Statele Unite ale Americii au anunțat oficial, pe 2 mai, excluderea României din programul Visa Waiver, care presupunea că românii pot călători fără vize în scop turistic sau de afaceri.

Decizia nu a fost surprinzătoare după instalarea la Casa Albă a administrației Trump, însă a venit ca un duș rece după un efort de ani de zile al diplomației de la București de a convinge SUA că românii merită să călătorească fără viză în America.

Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a precizat încă din martie că reanalizează recenta desemnare a României în acest program, "o măsură luată în concordanță cu preocuparea administrației Trump pentru securitatea granițelor SUA".

Al doilea "cadou" neplăcut venit de la Casa Albă a fost anunțul SUA privind retragerea trupelor americane din România. La finalul lui octombrie 2025, MApN a transmis că "România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”.

Pierdere inestimabilă de patrimoniu: tezaurul dacic, furat dintr-un muzeu din Olanda

La sfârşitul lunii ianuarie, România a primit o veste neagră din Olanda: Muzeul de artă Drents a fost jefuit de indivizi necunoscuți, care au dispărut cu mai multe comori de artă dacice.

Obiectele furate erau Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur și făceau parte din expoziţia "Dacia- Imperiul de argint şi aur”.

Jaful a avut loc în doar câteva minute, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, iar investigatorii olandezi nu au reușit de-a lungul acestui an să-i găsească pe hoți, nici să recupereze obiectele de patrimoniul inestimabil al României.

La sfârșitul lunii septembrie, Muzeul Național de Istorie a României a anunțat că suma de 5,7 milioane euro a fost plătită statului român ca despăgubire aferentă poliței de asigurare.

Retragerea a două sportive legendare- Simona Halep și Cristina Neagu

Tenismena Simona Halep a anunţat, la 4 februarie 2025, că se retrage definitiv din tenis. Sportiva de 34 de ani a lăsat în urmă un palmares impresionant, cu 24 de trofee, dintre care două de Grand Slam, şi 64 de săptămâni ca lider WTA.

Ultima parte a carierei lui Halep a fost marcată de nedreptatea de a fi fost suspendată pentru dopaj (în 2023).

După ce a reușit să își reducă pedeapsa la nouă luni, Simona Halep a revenit în circuitul WTA la Miami Open, în martie 2024, dar nu a mai putut recâștiga forma de dinainte de suspendare.

Tot în 2025, o altă mare sportivă din România, Cristina Neagu, a decis să se retragă din activitate. Handbalista de 36 de ani s-a retras la începutul lunii iunie, în cadrul unei gale care i-a purtat numele şi care s-a desfășurat în Sala Polivalentă din București.

Palmaresul Cristinei Neagu este impresionant: include titlul de Cea mai bună jucătoare a lumii (IHF) de 4 ori (2010, 2015, 2016, 2018), un titlu de Liga Campionilor (2015), numeroase titluri și cupe naționale, multiple trofee individuale, fiind cea mai bună marcatoare la Campionatele Europene și Mondiale, și deținând recordul pentru cele mai multe selecții în echipa ideală a Ligii Campionilor.

Incursiuni de drone rusești, zeci de mesaje Ro-Alert

De-a lungul anului 2025, Forțele Federației Ruse și-au intensificat atacurile cu drone în zonele din Ucraina aflate în proximitatea frontierei fluviale cu România (în special în regiunea Odesa).

Mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian al țării noastre, iar Ministerul Apărării Naționale a fost nevoit de fiecare dată să ridice aeronave F-16 Fighting Falcon și să transmită mesaje de tip Ro-Alert către locuitorii din Tulcea sau Galați.

S-a pus problema de a doborî dronele care pătrund ilegal pe teritoriul țării, dar nu s-a realizat încă acest lucru. Parlamentul a adoptat o lege în acest sens, care a fost promulgată de președinte în martie 2025.

Pe 25 noiembrie, o dronă rusească a fost găsită căzută pe teritoriul României, în județul Tulcea. Obiectul ar fi fost lansat din estul Peninsulei Crimeea.

5 august, ziua în care a murit Ion Iliescu

Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea comunismului, a încetat din viață pe data de 5 august, după două luni de suferință petrecute în spitalul SRI „Agrippa Ionescu” din Capitală.

Fostul șef de stat a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în ultima perioadă a vieții. Guvernul a declarat zi de doliu național în România pe 7 august 2025, în semn de respect pentru ex-președintele țării.

Moartea lui Iliescu, la venerabila vârstă de 95 de ani, a fost văzută ca finalul simbolic al unei epoci de tranziție tulbure, în care sistemul democratic post-decembrist a fost infiltrat de o rețea de cadre și tehnici subterane moștenite din timpul lui Ceaușescu.

Personalități din România care ne-au părăsit în 2025

21 ianuarie- Jurnalistul Teoharie Coca-Cosma, comentatorul finalei Cupei Campionilor Europeni la fotbal, câștigată de Steaua București, în 1986, în fața Barcelonei (n. 1941)
22 ianuarie- Fostul mare handbalist, Cornel Oțelea, câștigător a trei titluri mondiale cu echipa națională a României (n. 19 nov. 1940)
26 martie- Scriitoarea, jurnalista și traducătoarea Doina Jela, o voce a literaturii care a făcut cunoscută după 1989 represiunea comunistă (n. 1 mart. 1951)
8 aprilie- Profesorul Bogdan Teodorescu, analist politic. (n. 22 aug. 1963)
18 aprilie- Actrița Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune "Toate pânzele sus". (n. 13 mai 1949)
29 aprilie- Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii. (n. 1 iulie 1949)
15 mai- Actrița de teatru și film Cristina Deleanu (la vârsta de 84 de ani)
12 iunie- Fostul ministru de interne Radu Stroe (n. 31 aug. 1949)
1 iulie- Fostul campion mondial de box Mihai Leu, ajuns și campion de raliuri în a doua parte a vieții (la vârsta de 57 de ani)
5 august- Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste (n. 3 mart. 1930)
25 septembrie- Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș. (n. 23 mai 1931)
5 noiembrie- Fostul antrenor Emeric Ienei, cel de numele căruia se leagă succesul echipei de fotbal Steaua București în Cupa Campionilor Europeni din 1986. (n. 22 mart. 1937)
12 noiembrie- Compozitorul, pianistul și interpretul Horia Moculescu (n. 18 mart. 1937)
3 decembrie- Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției. (n. 10 mai 1939).

Explozie devastatoare într-un bloc de 10 etaje din Calea Rahovei, București

O explozie puternică s-a produs într-un bloc de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei. În urma deflagrației etajele 5 și 6 ale imobilului s-au prăbușit, iar blocul trebuie demolat.

Suflul exploziei a fost atât de puternic, încât a spart geamurile Liceului Teoretic "Dimitrie Bolintineanu", aflat în apropiere, afectând 15 săli de clasă. Trei persoane au murit, 20 au fost rănite, dintre care 15 au fost transportate la spitale.

Cauza deflagrației a fost o scurgere și acumulare de gaze, pe care locatarii din bloc au semnalat-o din timp autorităților. Tragedia putea fi evitată dacă cei responsabili și-ar fi făcut datoria- o anchetă urmează să stabilească vinovații.

În urma deflagrației, au fost afectate peste 400 de persoane, iar situația acestora nu este rezolvată nici în prezent.

Criza apei din Prahova și Dâmbovița

O situație fără precedent s-a petrecut pe final de an (începând din 30 decembrie): mai multe localități din județul Prahova au rămas săptămâni întregi fără acces la apă, nu doar potabilă, ci și menajeră.

Peste 100.000 de oameni din mai multe localităţi din Prahova și Dâmbovița (Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei) s-au confruntat timp de mai multe săptămâni cu lipsa apei, din cauza situaţiei de la Barajul Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.

Instituțiile implicate în criza apei (operatorul Exploatare Sistem Zonal, Apele Române, prefectura, Ministerul Mediului) și-au aruncat vina reciproc, iar, în cele din urmă, directorul general al companiei Apele Române și-a prezentat demisia de onoare. 

Alegeri pentru Primăria Generală a Capitalei

Duminică, 7 decembrie, au avut loc alegeri locale anticipate pentru funcția de primar general al municipiului București, în contextul în care fostul primar, Nicușor Dan devenise președintele României încă din luna mai.

Timp de cinci luni, funcția de edil al Capitalei a fost deținută interimar de adjunctul Stelian Bujduveanu.

Alegerile au fost câștigate categoric de candidatul Partidului Național Liberal (PNL), Ciprian Ciucu, fostul primar al Sectorului 6. Pe următoarele locuri în competiția electorală s-au aflat Anca Alexandrescu (independent) și Daniel Băluță (PSD).

Bilanț pe infrastructură: 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres în 2025

Rețeaua de drumuri de mare viteză a României s-a îmbogățit în anul 2025 cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar în 2026 este programată deschiderea a 255 de kilometri.

Pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, s-au dat în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) între Focșani și Adjud.

Odată cu deschiderea acestui nou sector, anul 2025 se încheie cu 195 de km puși în circulație pe Autostrada Moldovei (din cei 319 km ai A7), între Ploiești și Pașcani. În prezent, se poate circula în continuu pe autostradă aproximativ 250 kilometri, direct de la București până la Adjud.

De asemenea, anul acesta s-au mai dat în trafic A0- Sector Sud- lotul 3 Bragadiru- Joița (17,965 km), A1 Sibiu- Pitești- Secțiunea 5 Curtea de Argeș- Pitești (14,57 km), A7- Autostrada Ploiești- Buzău- lotul 2 Mizil- Pietroasele (28,35 km) și lotul 3 Pietroasele- Municipiul Buzău (13,9 km), Autostrada Buzău- Focșani- tronsonul 1 Buzău- Vadu Pașii (3,4 km), tronsonul 4 Colonești- Oarja- Pitești (12,64 km), parte din Drumul Expres Craiova- Pitești (DEx12), și primul tronson A3- DN1 (5 km), în zona Tureni, din Drumul Expres Turda- Dej (DEx4), care va lega Autostrada A3 de Dej.

Restanțe importante pentru 2026

Președintele Nicușor Dan a promis în repetate rânduri că va prezenta raportul complet al anulării alegerilor din noiembrie-decembrie 2024.

Statul român trebuie să ofere explicații detaliate privind momentul anulării alegerilor, a precizat recent președintele Dan, care a anunțat că raportul complet va fi prezentat în primele 2-3 luni din 2026.

Un alt subiect care s-a transformat într-o restanță pentru anul viitor este decizia CCR privind legea pensiilor speciale.

Finalul de an a adus o situație fără precedent: lipsa de cvorum de la Curtea Constituțională a făcut ca legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea să nu poată fi aplicată de la 1 ianuarie, așa cum era convenit cu Comisia Europeană.

În ultima ședință de guvern din 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat că a obţinut un acord politic în coaliţia de guvernare pentru continuarea reformelor anul viitor.

Planurile Guvernului pentru 2026 prevăd o reformă a administraţiei locale şi a celei centrale, precum și o reducere a subvenţiilor pe care le primesc partidele politice . 

Stabilitatea guvernării, pusă la încercare de scandalurile repetate dintre partenerii PSD, USR și PNL, rămâne un alt semn de întrebare pentru 2026.